vineri, 31 ianuarie 2014

mina


clinchetul talangii din copilarie
iti trezeste acum din amintire
fruntea-ncruntata de problemele 
cele multe si care te domina
cata vreme tu le lasi sa-ti parvina
cu directie si destinatie precisa
doar la tine ele-ajung. si mai
departe de atat nu faci nimic
tu chiar sa le eviti, pe ele sa le dai
de langa tine, cel ce-ndura
fara noima si nici numar
intr-o matematica aproximativa
a ideilor ce-ti inunda mintea
cu bomboanele de-acuma, cele
care-ti strica intreg organismul
nu doar dintii si gura. stomacul
e primul care pica-n acea
perpetua suferinta ce-nseamna
zaharina pe viata si sangele
care-mbujoareaza obrajii cand
sta-nauntru si oripileaza
de moarte cand scapa din lesa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

In cautarea linistii interioare

Auzisem despre o fetita care intre timp a crescut si doar problema pierderii bebelusului de care avea grija fusese aceea care-i manca sufle...