luni, 10 februarie 2014

cand esti mic ai scuze, altfel nu

asa senora, danseeaza si joaca
asa cum poti si cum nu prea stii
ca de-ai fi cunoscut cum sa-ti
unduiesti trupul in miscari provocatoare
decente totusi, in acordul fin al muzicii
pe care mai toata lumea o cam
simte la fel, bine, jovial
nu in sensul de adormire a simturilor
si-n principal cel al echilibrului
sau masurii si implicit o derapare
a functiei echilibrului ortostatic
ajutat in parte si de cateva pahare
date pe gat prea repede si-ntr-un timp
mult prea scurt ca sa nu se resimta
in genunchii ce s-ar lasa bine
intinsi pe sofaua din camera
cea mare unde noaptea te-ai mai
juca s-altadata cu altcineva.
nu joc de glezne si nici macar
maraton, dar asa un tonus pentru
ale ale picioare, poate ca nu-i
deloc de neglijat, mai ales cand
disponibilitatea irumpe la suprafata
c-o inconstienta crasa ca mucii-n fasole
sau ca batu-n balta cand esti mic...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!