joi, 6 februarie 2014

curgand prin viata ramuri

placida-nveninarea ta, cea cu
care inceput-ai deodata ca o vipera
sa fii si precum scorpia
acum pe la spate tu sa-nfigi
ca o sulit-aruncata de vrajmasi
pe campul de lupta unde
tatuajul din inima al chipului
sotiei tale-ti era singura alinare
si arma a iubirii care putea
intelege felul in care tu
acolo si ea-n cuib era ca
s-aiba grija de puisorii
care mai gangureau asteptandu-te
pe tine, vulturul care din
inaltimi cu prada veneai
si cu rabdarea furioasa
o-mprastia fragmentata
pentru ca puii s-o poata-nghiti
si mai mari ei crescand sa-ti
aline gandul pe care-l ai
acum c-al nimanui ai ajuns
ca sa fii dupa ce toti
te lasa si poate si uita
si tu mori incet
 de multe ori...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!