luni, 10 martie 2014

Decoreaza-ti viata cu iubire si pasiune

Tanara mamica, Diana are o superbitate de fetita care-i seamana atat la infatisare, cat si la dexteritate cu fiecare zi care trece, cu cea mica, Bianca tot in mainile si picioarele sale ajutand-o la toata munca ei deloc usoara de mama! Dupa experienta pe care alaturi de sotul ei Petru a trait-o in Franta acolo unde el, inginerul sclipitor primise un contract traznet si ea, doctoranda in filologie l-a insotit numaidecat. Ea a studiat problematicile pana in cele mai mici amanunte la Sorbona, el rezolva problemele sale pe santier unde firma-l adusese ca s-o puna pe picioare, caci criza economica afectase partea de management, public relations si atunci si ea, Diana, consoarta lui si-a gasit timpul necesar contra unei sume rezonabile sa fie referent de specialitate, experienta de aici folosindu-i enorm de mult si-n interactiunile din viata de zi cu zi printre studentii carora le preda cunostintele acumulate, cat si cu somitatile de la care ea insasi prelua din tehnica si cunostintele dumnealor pentru a aduce si tineretii sale un punct forte al ingeniozitatii spiritului in lucrul amanuntit, calculat al studiului avansat. 
 
Tot acolo, povestea lor de dragoste s-a oficializat si a aparut si cea mica intr-o zi frumoasa de iarna, chiar inainte de Craciun, zapada mustea din belsug pe strazile din Paris si afara era un frig teribil de facuse ferestrele sa fie instelate mii de la respiratia orasului si aerul rece doar fasii de optimism facea sa se vada din case, unde caloriferele centralelor tineau pasul cu fiecare locatar, functie de necesitatile fiecaruia. Pentru firile mai sportive si singure, barbatilor disponibili de pilda, un zece grade le-ar fi fost de ajuns, ei, mamicii tinere si cu fetita doar adusa de la clinica unde venise pe lume, taticul Petre trebuia sa se asigure ca sunt cel putin 20 de grade, pentru ca sa evite raceala celei mici, odorul lui de fata care prelua inca de la tipatul cu care-si facuse-n bratele asistentei moase care asistase la nastere debutul in lumea asta ciudata vazuta de afara, pe cat era mediul matern de intunecat si de apos. O scurtcircuitare s-a produs in viata ei cand la nici doi ani dupa nasterea Biancai, un accident de munca i-a rapit continuarea povestii sale de viata linistita, frumoasa si a ucis-o brusc interior. N-a ramas traumatizata, ci doar marcata sufleteste de aceasta turnura injusta pe care viata ei a luat-o fara ca nimeni sa o anunte in prealabil si s-o puna sa aleaga intre ceva la care sa renunte si viata alaturi de toata familia ei! 
 
Nu, totul a venit ca un implcabil groaznic de dureros, a trebuit doar sa constientizeze ca ramane doar ea, singurul adult intr-o tara inca straina fetitei sale si ca studiile pentru  care primise bursa terminate intre timp ar fi presupus o continuare de colaborare acolo, doar ca intreaga ei familie ramasese in tara si cu totii, si ai ei si parintii si rudele lui Petru o asteptau ca pe o zana ce merita alinare in tara, intelegere, ajutor si sprijin neconditionat pentru ea si fetita. Si dupa ce Petre a ramas ingropat pe pamant gal ea si Bianca, acel fulg de nea care le-a zambit amandurora cand a venit pe lume s-au repatriat. In continuare mama nu si-a lasat sufletul sa se deschida in fata celei mici si procesiunea teatrala, traditionala, la modul unei recurenta nechestionate, o mimetica lacrimogena a exclus-o din peisajul cresterii si educarii fetitei sale, care a resimtit lipsa tatalui de langa ea si mama ei, dar a inteles cu acel tip de inteligenta sacra cum doar copiii au si a inteles inocenta fiind si aproape de ingerii de sus din ceruri ca taticul ei si jumatatea mamei sale a plecat la ceruri, fara a pune intrebari si a trezi in dispozitia mamei sale suparare si suparare. Si asa totul a fost mai usor. Odata revenite in tara, fetita a trebuit inscrisa la gradinita si dupa programul de acolo, cata vreme mama ei si-a pus la punct toate detaliile administrative, a urmat o perioada de reromanizare in care timp de cateva ore pe zi, mama i-a predat pe intelesul fetitei, care avea dezvoltat iq-ul si inteligenta psiho-emotionala peste medie toate acele cunostinte care s-au inmagazinat rapid si discutiile adecvate unor tematici adaptate varstei au facut-o rapid sa se insereze in colectivul grupei sale, fara ca sa para o extraterestra venita de pe luna. Intre timp mama a devenit colaboratoare a facultatii din capitala, traduce acasa carti si mediteaza copii dupa-masa, asa  incat veniturile sa poata acoperi costul culmea de ridicat intr-o tara in care accesul la resurse devine opreliste pentru o buna patura a societatii prin pretul mic pus pe rasplata serviciilor depuse de angajati.
 
Ca sa uite de regretul lasat in urma de plecarea din viata a iubitului ei sot si preocuparile casnice au ajutat-o mult pe Diana sa depaseasca pasa conceperii ca o tanara ca ea, mama de fetita va fi singura pentru toata viata. Si nu asta era ce-o supara, faptul ca un el, pe umarul caruia sa se fi plans si sa fi lacrimat atunci cand durerea ar fi ucis-o pe dinauntru si asta ar fi ajutat-o mult sa defuleze, sa deschida supapa si sa iasa zgomotul ofului sau interior, pentru ca scapata de niste griji sa poata apoi regasi resursele interioare de a fi creativa si a se concentra pe depasirea acelor momente care ar fi adus-o in acelasi punct terminus de durere interioara, nu ca l-ar fi facut uitat pe el si toata scurta lor poveste consumata frumos, dar pentru continuarea vietii era mai bine asa, fata sa poata fi bine, dincolo de ce mama ei ar simti inauntru, asta era deviza ei mereu. Si copila a depasit mult mai bine decat s-ar fi asteptat mama ei drama asta ajungand si la scoala sa exceleze la invatatura si o adevarata comoara pentru invatatoarea ei si pentru profesorii de la palatul copiilor unde Bia fusese inscrisa la cursuri de canto si de vioara de mama ei grijulie si inteligenta.
Astfel a fost educata ca prin muzica si poezia trairii in armonie cu sunetele sa faca prin insasi vietuirea ei totul in jur aranjat armonic, relationare in clasa, in scoala si la suc in weekenduri, pe scurt fata s-a acomodat perfect. Mama nu avea cum sa nu tina din umbra pasul cu fetita ei care-i semana ca infatisare cu fiecare zi ce trecea tot mai mult. Intr-o zi a inceput sa intrebe in bucatarie fiind amandoua, ce e substanta aceea din oala care fierbea pe aragaz. Si incet-incet la fel si maine si a invatat sa-i placa sa amestece substante in cantitati diferite, sa le amestece si sa  le separe, apoi sa le puna laolalta si sa vada totul ca pe o poveste, chiar de se cheama bucatarit si presupune pentru o femeie, in randul carora intrase de curand o munca de gospodina ce nu fiecarei eve i se pare ceva prea lesne. In schimb avea exemplul in fata si acum discutiile se purtau la alt mod, transformarile trupului ce se mladia ca un mugure pe ramurica tanara a pomului din gradina isi spuneau cuvantul si erau bine tinute in frau de gustul venit la timp si inoculat de mama si educat sa fie parte din viata ei pentru totdeauna, pentru arta si sunet si frumos.

Asa ca acum ca o boboaca ce era, de liceu de arte, unde muzica si pictura o completau sufleteste, Bia era sufletul clasei sale de mici artisti in formare, unde ea epata prin pregatirea pe care mama ei a avut grija si inspirata alegere s-o educe din timp, iar acum culegeau amandoua roadele: fata avea expozitii in galerii din capitala si din tara, participa la diferite concursuri cu lucrari pentru care si expertii abia asteptau sa recepteze critic munca ei de artista, avea cu alte cuvinte si partea ei de viata, usor autonoma si chiar independenta, nu la modul lipsa de educatie si risipire a timpului in fel si chip, ci din contra ocupat acesta din urma exact asa cum trebuia, promovand munca ei inceputa de devreme.   
Pentru casa, de cate ori fata mamei mai reusea acum s-ajunga, mama ei reusise sa o decoreze cu ajutorul unui doctor nu Zhivago si nici altfel, ci doctor Deco, cu ajutorul caruia a mai mesterit ea in timpul liber ca o profa' ce iubeste materia si copiii si nu-i poate medita in cuibul ei daca ea nu e tocmai multumita de cum se prezinta el. Si asa ca a mai achizitionat ceva decoratiuni interioare si a pus mult suflet in tot ce a mesterit, iar gradina ei, e, nici nu va spun o comoara, la care a lucrat mult timp si s-a devotat muncii acesteia pentru a-i creste flori amintirii sotului ei trecut la cele vesnice, pe care intre timp, l-a repatriat dupa slujba de exhumare si i-a facut culcusul in capitala iar mormantul e-n permanenta ingrijit si florile si verdeata ce-i acopera mormantul sunt in perfect acord cu finalul slujbei oficiate de preot in cazuri de acest fel pentru sufletele celor decedati. 
 
Asa si l-a pastrat viu in memorie, in relatia sa cu el a fost cel care a ajutat-o sa o creasca pe fiica lor, sa o conduca pe un drum pe care de acum va continua singura sa-si poarte de grija, caci esentialul il stie perfect. Iar cand Bia si Misu vin in weekend acasa, Diana-i serveste mereu cu tot ce are mai bun si e mereu prin preajma, desi si adolescenta, femeie in toata regula stie si cum sa fie o gazda buna caci a invatat de la cine trebuia toate acele lectii de viata la timpul lor, pastreaza statutul de oaspete caci stie cat de important e ca mama sa faca toate preparativele, la modul de a se simti si a fi efectiv importanta in casa ei si-n viata fetei sale, asa cum a stiut fi mereu de altfel. Si ca desi a crescut armonios si asta-i e menirea si meritul ei, pe langa implicarea si interesul celei mici de a a nu o fi dezamagit pe mama si de a se pregati de viata prin poezii si cantece, picturi si frumos. Iar totul a ajuns in punctul in care tacita intelegere dintre ele doua, una, fiica prelungirea celeilalte-mama, ramasa fidela iubirii ei care a fost redusa de viata deodata la asumare si depasire
a unui soc pentru a pregati rodul iubirii sale pentru viata asa cum trebuie, nu a mai interactionat asa cum toti cei din jur, si din familia ei si a celei ale sotului i-o tot doreau.Pentru noptile de vara cand caldura in capitala, desi locuieste la casa este totusi una greu de suportat, linistea perioadei cand luna ingrijeste de somnul celor mai multi i-a fost asigurata de grija pentru petul ei de nadejde, papagalul pe care l-a invatat mereu sa vorbeasca. Si-i tine companie, cand in implacabilul intuneric aprinde lampa de pe birou, porneste calculatorul si se asaza si compune povesti, poezii si inainteaza in tot acest proiect desavarsind intrutotul menirea ei de dascal si de formator de minti si caractere. E o desfatare personala, o prelungire a gandirii sale creative si o defulare prin arta, dincolo de proiectele concrete de la facultate si colaborarilor cu editurile carora functie de deadlineuri le preda proiectele pentru care si-a dat acordul. Si asa, povestea vietii ei, a Dianei, profa care formeaza caractere si ajuta copii multi, traduce si are o fiica model merge mai departe ca zeita vanatorii a carei nume-l poarta si ea.
Articolul participa la a patra proba a Spring super blog 2014.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

#@ Cartoane Adunam Sa Luam Telefon Smart

- Ba, voi stiti ce nu stiu eu? - Ce? - Bine, in privinta multor alte lucruri nu sunt cu certitudine sigur ca pot pune mana pe inima can...