duminică, 16 martie 2014

lacrimi de crocodil(iu)

nu-s multumita de nimic in viata
si n-am cum ma dezobisnui
si sa devin a nimanui paiata
chiar de-asa ma vrea toata lumea.
mica sau mare societatea
e un compromis al mintilor
tuturora de a intelege
semenii toti sau separat
dupa cat de mare le e raza
cercului in care se invart
nu musai din care fac si parte.
caci e vorba de acceptiune
si mai mult decat atat de acceptare
si de toleranta, poate si ceva
atasament sau o simtire cam la fel
de care nu poate fi vorba
cand minciuna guverneaza
slabiciunea de caracter si teama
permanenta frica de idee
de lume si de sine
ca o imanenta ireversibila
care doare si nu tine
sa te flagelezi a crede
ca se poate amana, sau chiar
retrage. nu, in definitiv
amice-i vorba doar de crezuri
care nu-s adanci si-s mai mult
prefaceri de simtiri adevarate
care produc cui simt si genereaza
sentimente nedreptati si rani deschise
ce se-nchid pe cat de repede se poate
cand ratiunea decide sa nu
se mai lase mintita-n fata evidentei.
si chiar de lacrimi mai cad
fie si de crocodil cand umbla
prin apa e normal sa fie ud pe cap
dar nu si parul sa-i creasca
asa si cu regretul plouat.
nici ceapa n-am mancat si nici
nu-mi apar dentitia, doar de suptul
sangelui ce merita varsat in orice
circumstanta, nu musai cand soare
pe cer nu-i si cainii afara latra. nu!
Alte psiluneli tot la psi!

2 comentarii:

  1. Razvratire din cauza sau cu scopul lacrimilor de crocodil?

    Mie putere si dorinta de schimbare mi-a inspirat poezia ta!

    RăspundețiȘtergere
  2. redemptiune! si urmare a unei cruci pe mai departe, da! :)

    RăspundețiȘtergere

exprima-te liber!

icoana

patrupede colorate se dezmiarda prajitura toata-i pentru ele cand mustati li se-ncovoaie de departe fericirea se-ntrevede si de-i g...