vineri, 30 octombrie 2015

Fani branza

- Mosu, ce mancam la micul dejun?
- Ehe, apai, dragul mosului, bunica a plecat la biserica, iar noi doi, tu si cu mine, vom pregati micul dejun al campionilor, da!
- Adica, prindem puteri?
- Oho, si inca mai cum!
- Oau, ce tare!
- Da, tatutule, avem sa crestem mari si puternici! Asa cum si tatal tau a fost ca tine si pe el l-am hranit, crescut si educat
in acelasi spirit al traditiei noastre, apoi el a intalnit-o pe mama ta si ai aparut tu, dupa tine fratii tai si asa mai departe,
asta e drumul vietii inainte, iubirea si devotamentul sa duca mereu viata mai departe!
- Nici nu vrei sa-mi spui ce pregatim?
- Vrei sa ma ajuti si tu?
- Pai, daca pot, eu sa stii ca sunt dispus!
- Dragul meu, pai uite-asa facem: spargem cateva oua aici in tigaia asta...
- cateva, adica mai sigur cam cate, ca la mine e important la inceput sa stiu?
- Ti-e foame tare?
- Pai e dimineata si asa cum stiu deja de la tata, micul dejun e cea mai importanta masa a zilei, eu am de gand sa cresc mare si voinic la fel ca el si ca tine, deci...
- Am inteles, punem 5, adica numarul anilor varstei tale, ca suntem amandoi, cand vei gati tu pentru tine, mai mult de trei  nu e indicat...
- Am priceput!
- Le spargem pe toate 5, pe rand, cate unul, punem sare si piper si in castronul in care le-am spart, luam furculita si uite asa le batem, ca sa le amestecam bine, albus si galbenus din fiecare ou, bine?
- Bine, fac si eu?
- Pai cum altfel? Eu am tot facut, acum fiul meu, tatal tau m-a bunicit si mi te-a lasat cadou de pret pentru vremurile mele de batran, eu te invat si pe tine si tu mandru si priceput, duci traditia mai departe, ca asa se invata totul in viata, Silviu!
Si in timp ce pustiul de 5 ani reusea sa execute cu grija si entuziasmul colaborarii cu omul mare ce-i purta de grija, cat parintii lui plecasera in delegatii, iar omleta ce avea sa se lase cu setea unei valtori precum cascadele atunci cand au trecut sa salute padurile si animalele uitate in mediul lor inainte ca sa cada falnice spargandu-se in spume ce incanta ochiul atent al fotografilor iubitori de amintiri vii din drumetii si excursii in mijlocul naturii, bunicul taiase deja marunt doua cepe verzi pe care le tragea in tigaie la foc mic, ardeiul gras patratit in bucati mici rosii, verzi si galbene si din incheietura mainii drepte lasa locul fiecareia din ele sa se rumeneasca in bataia linistita a flacarii aragazului ce apropia momentul dejunarii celor doi membri ai familiei Dumitrescu cu fiecare noua secunda lasata sa treaca de la sine, imperceptibil parca atunci cand nepot si bunic gatesc impreuna si fac o echipa bine sudata.
- Bun, acum ce mai facem?
- Pai acum dupa ce am tras legumele astea la tigaie, adaugam ouale batute de tine din castron si-n timp ce eu urmaresc tigaia, din frigider tu-mi aduci, ca un fan branza ce esti tu tata, branza ca sa definitivam cu razatoarea micul dejun al marilor campioni!
- ...care au fost si ei odata mici, nu?

- Absolut, asa e firesc, cei mici, papa bine si cresc, se fac mari
- Si puternici si apoi viata merge inainte, fac copii si-i cresc si pe ei, acestia continua in acelasi mod povestea vietii, nu?
- Desigur! Pai cum altfel?
- Eu doar ziceam!
- Si o faceai foarte bine!
Omleta era portionata iar spuma valurilor branzei razuite cadea spumos in farfurie in timp ce Silviu scotea din prajitorul de paine 5 felii colorate brun si caldute. Bunicul indulcea si felia o lamaie pentru ca ceaiul turnat din ibric in cani de nepotul sau drag sa tina companie farfuriei in care bunatatile diminetii sa insufle gustul mancarii sanatoase tinerei generatii de oameni.
- Mi-e o foame!
- Pofta buna, Silviu!
- Pofta buna, mosu! Auzi, da, pe urma, dupa ce mancam unde mergem, ca uite ce fain e afara?
- Mergem sa ne plimbam! La munte, luam masina, rucsacul umplem cu ceva de-ale gurii, branza prinde foarte bine, sa stii cand faci miscare si aerul asta e foarte bun, natura uite si tu deja pe geam ce povesti colorate vrea sa ne spuna, eu zic sa nu ezitam sa le descoperim, caci trebuie sa fim in mijlocul ei ca sa ne bucuram de ele Live, ok?
- Sure! Asta, ce ma bucur!
...................................................
- Silviu, cum e tata la scoala, note ati luat?
- Mosu, e fix cum ai zis tu!
- Doamna e o super tipa, ne invata de toate, eu cunosc deja ce m-ati invatat voi toti acasa, plus ca receptiv cum sunt la orice
materie, din fb nu ma scoate nicicum!
- Felicitari, campionul mosului!
Articolul participa la SuperBlog 2015.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

#@ Cartoane Adunam Sa Luam Telefon Smart

- Ba, voi stiti ce nu stiu eu? - Ce? - Bine, in privinta multor alte lucruri nu sunt cu certitudine sigur ca pot pune mana pe inima can...