luni, 16 noiembrie 2015

Iubire mare, flori si zambete si fericire!

Atunci cand Sebi si Corina s-au intalnit pe nepusa masa, cei care i-au privit pret de cateva statii in trenul international nu ar fi banuit nimic. Anume ca ei isi vor depasi pragul interior ce-i va scoate din matricea fiintei fiecaruia dintre ei si vor da curs dialogului, adecvat de altfel cand ai in stanga si-n dreapta geamuri si peisaje, tineretea e in floare si dorinta de explorare a spatiului si a timpului ce nu sta nicio clipa in loc te poarta printre straini direct in bratele persoanei pe  care vei ajunge s-o iubesti nespus. Timizi, dar nu peste masura incat sa inceapa dialogul cu balbe, fiecare isi trecea mana dreapta printre foile cartii pe care incepusera sa le citeasca. El citea prologul lui Ulyse de James Joyce, Portretul artistului la tinerete si cu aura unei mine care transmitea asta mai complex decat o facea vestimentatia si infatisarea apropiate de cele ale framantarilor artistice ale marelui scriitor irlandez, se vedea de departe, pana la a treia si a patra bancheta din fata lui, unde un cuplu care incaruntise frumos impreuna ii privea stangacia, admirand totodata curajul avantului romantic ce se prefigura, atunci cand de la Viena, Corina urcase si-s facuse loc pe bancheta alaturata lui. Barbatii ce stalceau o maghiara imperfecta cu posibile influente slovace in cuvintele-telegrama, monosilabice pe care si le transmiteau, pesemne constructori preocupati doar de ce vor gasi la sediu cand vor ajunge mai apoi cu duba firmei pe santierul unde seful le va prezenta planul lucrarii preluate din mers pe motiv ca proprietarul a fost nemultumit de echipa ce incepuse constructia, coborara la distanta de o statie dupa ce Corina isi facuse aparitia la Viena si tot privind cand inca barbatii-constructori ii tineau companie tanarului ce parea preocupat de lectura lui, doar din cand in cand distras ba de fonemele scoase in dialogul tern al vecinilor de compartiment, ba de farmecul aparte al pletelor blonde si ondulate, ce curgeau ca spuma unor ape bine purtate aproape de ceruri prin padurile inalte ale muntelui inainte sa se sparga in cadere de peretii ascutiti ai stancilor in zgomotul falfairilor aripilor si tacerea planarii unor condori si acvile in urmarirea unor prazi, pe gatul acoperit cu bun-gust de catifelata esarfa verde. Prinzand parca din zbor solidaritatea ingenua a batraneilor la 3-4 banchete mai in fata lor care-i tineau pumnii stransi pentru a fi el cel care o abordeaza pe tanara lui vecina de compartiment, asa incat lecturile sa li se ingemaneze si aceeasi fereastra sa-i ajute cu inaintarea lecturii pe care o incepusera, pesemne cu mult inainte de a se fi regasit la un moment dat colegi de compartiment in trenul ce urma sa treaca prin Ungaria si apoi sa-i aduca pe amandoi acasa in Romania, Sebi sopti mai mult decat sa rosteasca pe deplin chemarea femeii de pe bancheta alaturata, intuind parca un veni-vidi-vici si chipul senin cu ochii ei calzi, de-un albastru deschis spre  miracolul inalt, bolta unde soarele le zambea trimitandu-le raze pentru a-si incheia macar capitolul inceput, pentru ca noutatea ce urcase la Viena cu o culegere de istoria artei in maini, nu era demna de alt tip de abordare. Si resimtind aceasta stanjenire pe care dintr-un feminism matern o intelegea acum pe repede inainte, Corina raspunse chemarii lui Sebi, cu:
- Hei, salut, multumesc! Faina tara avem, este?
- Imi place, de ce sa zic contrariul? Unde invat eu lumea e diferita de cea de la noi, chiar daca si la Cluj incercam prin  forma, parca mai mult decat si-n fundamentul continutului sa asimilam preceptele occidentale.
- Acolo sa inteleg ca vei cobori? Unde am eu o droaie de prieteni? Apropo, scuza-mi impertinenta, nu-i cu rea-vointa, chiar din contra-s onorata sa cunosc un confrate ardelean, curat in cuget si-n simtiri, cu mare dor de casa, dupa propasirea la care tinde invatand afara, eu mi-s Corina!
- Iooi, ce fain ai zis, mi-s Corina! Sebi, incantat de placuta-ti companie, senina Corina!
- Domnule draga, dar preocupat tare te vad de tomul ce-l ai in fata ochilor dumitale!
- Deh, rolul artei si al artistului intr-o lume ca cea de azi, similara cumva in format celei in care la inceputul secolului trecut nenea asta scria aceasta carte, mai e si nu prea ceva in care cu tot ce crezi, speri si nazuiesti, sa mai apuci sa si realizezi ar fi un mare bai! Nu te prea mai lasa cei din jur, priviti nu disparat, fiecare in parte, ci mai multi prinsi intr-o multime, ti se opun si uite-asa se duce proiectul bun departe de concretizare, pentru ca...multi anti... tu!
- De profundis, parole, pe onoarea mea! Eu, mai desert asa, ceva mai usurel, nu atat de perspicace, nu vreau sa-mi fie calatoria prea terna, asa ca las deoparte cartea fara a ma simti acaparata de concentrarea asupra lumii din ea. E un punct de vedere, dar ti-l faci mai bine cunoscut in  alte imprejurari, mai statice, parerea mea! Asa c-am luat cu mine si-un caiet si pixul nelipsit cand calatoresc cu orice si functie de starea pe care privelistile observate in mers din compartiment mi le starnesc interior, aducandu-le mai aproape de ceva similar sau aproape identic trait inainte, ma apuc si umplu foi cu niste cuvinte! Nu le zic nicicum, desi poate-ar fi poezii, farame de povesti, sau povestiri, eu le spun doar ganduri adunate in mers, prin lume si care candva si-or gasi ele concretizarea in tiparele unor coperte, cu sigla unei edituri, cine stie?
- Frumos, brava alegere, te felicit!
- Multumesc! Iau pulsul vietii si asa stiu ca atunci, candva, am fost si eu pe acolo, pe aici, pe undeva si ceva, nu stiu ce, mi-a trezit curiozitatea,  interesul m-a impins inainte sa vreau sa cunosc mai mult si uite-asa constat ca lucrurile dupa ce-au avansat au avut un stadiu incipient al lor, pornind de la carapace, sau faza cocoon!
- Apropo, tu unde mergi, acasa, in Romania, parinti, familie, rude, prieteni, sau vizite de colo-colo si obiective turistice de bifat, poze de facut, caci vestul te tine la el, mai mult ca glia peste care dam imediat dupa ce trecem de Budapesta? Daca nu ti-e cumva cu suparare, nu vreau sa fiu bagacios, eu ti-am zis, Clujul te asteapta, pe tine cine, sau ce topos iti va fi gazda si cuib?
- No problem! Hoinaresc pur si simplu. Studiez arta in Germania si am pornit-o cu buzul, cu trenul de colo-colo, poze, pensiuni, deluturi impadurite, cabane, foc in camin, ce mai, o faina saptamana am de cand mi-am luat concediu si de la munci! Nici n-as ajunge, acum ca tot impart cateva cuvinte cu tine, in tara, cu trenul, acum-acum. La Budapesta as cobori, sa mai plimb trupul, sufletului incantare sa-i ofer pe strazi straine, cu aparatul la gat sa prind ceru-nstelat sub ochiul magic al sau...
- Nu m-ai lua si pe mine cu tine? Promit sa nu stric bucuria si placerea celor pe care tu vrei sa le traiesti, ci nu-stiu, zici c-as fi contaminat de ce-mi indrugi tu mie si tare as vrea sa te insotesc!
- Ok, dormim pe rand, ai tu primul grija de mine, ca Praslea de merele de aur, pe o banca in parc, cand somnul m-o potopi, ma invelesti cu haina ta, apoi intremata un pic, in zori poti s-adormi si tu, ca-ti tin eu de urat si poala mea in loc de perna...
...................
Idila in crepusculul capitalei impartite de fluviul antic pomenit de Homer in doua parti, stelele care tot la fel straluceau pe bolta-naltata mai aparte in aceasta noapte cand doi straini au decis sub imboldul unei atractii juvenile nerezumate doar la chemistry, ci filosofii de viata impartasite voalat in peregrinarile lor pe strazile Budapestei si-ncheiate mai apoi pe banca din parcul unde el ii ocrotea somnul pretios cu determinarea unui Pater familia in devenire ce era. Fotografii, povestiri despre tot si toate, despre viata, prietenii, trecuturi, prezent si viitoruri, zambete si un pupic pe obraz al ei inainte ca  pleoapele sa-si coboare in somnul pazit cavalereste de el, iata filmul unei zile pline de culori, oameni, calatorii, povesti, haz si puncte comune destule intre cei doi ce-si tin de urat si de cald unul altuia, el straja si ea domnita ce-i adoarme in brate, invelita de haina lui, cel ce-si controleaza si gand si oboseala, ambitionandu-se a mai rasfoi cateva foi din carte, la lumina stalpului din imediata apropiere a bancii-pat, pentru el si ea.
- Zana buna cu soarele-n par, trezeste-te sa prinzi rasaritul, uite ce fain e galbenusul asta aprins pe cer, awsome, great, m-auzi?
- Ihim, mami mai lasa-ma un pic!
- Nu sunt mami, sunt iubi!
- Ce, ce, ce?
- Sorry, mi-a scapat, stii la partea cu diminutivele inspre o apucasesi tu, eu cu cine sa ma identificat, cu tati? Hai, ca nu-s asa batran!
- DAaaa, ai dreptate! Nici uratel nu esti, iar daca n-ai o relatie in care sa fii deja prins, here I am! Ready to go!
- Nici somnul nu mai ma ia acum, zano! Prinde tu cadrele cu rasaritul, cat pregatesc eu cafelele!
- Tu stii ca nu ai stofa de om cu care sa nu te intelegi, din contra, anticipezi ganduri, ai facut yoga, faci meditatie, ai puteri de-astea extrasenzoriale, ce-o fi o fi, sa vad eu cum adulmec viata-n zori din cafeaua pregatita de tine!
Si cat timp pregatise el plicurile de cafea instant, cu calmul neaos ardelean, rupand incet plicul, golind continutul in sticla lui si-a ei de suc, baut intre timp in tren, apoi turnand calm apa din bidonul lui cel mare si agitand pana ce nessul le facea amandurora cu ochiul, ii sopti la ureche, dandu-i la o parte o suvita, apropiindu-si involuntar buzele de lobul drept:
- Zana mea, cafeaua e servita!
Reactia ei la ce auzea in timp ce un punct atins atat de tandru o facea sa uite ca nu s-au cunoscut de prea mult timp, il surprinse pe Praslea al nostru, care doar ce apucase sa pupe cafeaua din sticla lui sa vada cat e de dulce, cand se trezi cu fata-n brate. Ma rog, in brate nu e chiar corect spus, caci in timp ce el mesterea la cafele, ea-si intindea duios intreaga fiinta care prinsese parca aripi de la somnul vegheat de el peste noapte, in timp ce fotografia de zor cadrele unice ale rasaritului atat de intens cromatic infatisand lupta noptii si-a diminetii pe cerul ce prindea laolalta si luna si ditamai soarele urias si aprins de mama
focului, ea, Corina-l incaleca pur si simplu.
- Asa-i ca-ti place cafeaua si de-aia ai sarit pe mine, sa ma saruti, sa-mi multumesti? Lasa ca mai fac si altadata, tot timpul daca vrei cafeaua numai eu o pregatesc, na, e bine?
- Ce dulce esti, ma ciocoflendere!
- Zano, nici tu nu esti prea altfel decat o miere de care nu m-as satura o viata sa ma-nfrupt!
Rosind usor, zana Corina descaleca, pentru ca pesemne saua trebuia repozitionata, isi prinse parul intr-o coada ce-i legana parul la fiecare pas mai apoi si zise:
- La drum cu noi, zanule! si-l prinse ferm de palma dreapta, iar cu dreapta-i cobora pe dupa gat capul cat sa-i ajunga buzele calde din care sa muste cu nesat.
Se iubeau, e clar, incepeau impreuna prima lor dimineata, dupa ce ziua trecuta o incheiau tot la fel, ea adormind in poala lui, invelita cu haina lui si pazita de constiinta si persoana lui. Hoinareau tacuti pe strazile capitalei maghiare pana cand spre amiaza aveau sa vrea sa ia iarasi trenul din gara si sa intre in tara. Dar, de asta data nu mai venea fiecare pe cont propriu, ci amandoi mergeau intr-o singura directie, caci inainte de pasit, consultarea era prima cea care dispunea argumentele inainte ca o decizie comuna sa fie imbratisata fara rumoare de amandoi. Si atunci cand el i-a propus ca familia lui s-o cunoasca a fost mai intai imbujorata de vestea increderii cu care o responsabilizase el si apoi extrem de bucuroasa ca ea, zana, merge acasa la familia zanului. Sora lui Sebi, Raluca urma sa revina si ea acasa in weekendul ce aducea, se vede bine treaba, toata familia la loc, ba inca o mai si crestea! Si atunci cand, urcati in tren, el se scuza sa mearga la toaleta, o suna rapid pe Raluca si-i spuse doar atat:
- Sora-mea ajuta-ma, please, ca I need your help!
- Se-ntelegea din ton si apoi din prima parte a mesajului... hello!
- Stai, nu ma lua cu de-astea! Am cunoscut o fata, e minunata, o zana, ne intelegem din priviri in toate cele, ajung sa v-o prezint si voua acasa, stiu ca si tu trebuie sa ajungi, asa ca inainte sa fi plecat din Bucuresti, rogu-te ia cu tine si-un buchet de trandafiri rosii, faini, tantosi, s-o dau gata cand ajungi tu cu florile acasa, ele sa poarte deja un mesaj gandit si conceput de catre tine, ca doar de-aia mi-esti mai mare si inteleapta sa ma poti si ajuta, dar sa fie semnat cu numele meu! Ce zici, ma scoti la faza asta si promit sa ma revansez cand si cum vrei tu?

- Ma, Sebi, tu ai zis, nu eu! Facem tata, facem, rosii ai zis, trandafiri, ai mare noroc ca tot in capitala mi-s, caut fuga pe net, comand, preiau florile si apoi chin pe mine pana acasa numa io stiu, da lasa ca te-ai invoit tu sa ma scoti cand oi avea nevoie, asa ca nu-i bai! Pentru zana ta, daca-mi iubeste fratiorul, cum sa nu, cumnata mea, sora mea, mama mea, de-astea de familie, nu zic nici A!
- Multam fain de tot!
- Hai sa traiesti, sa fiti cuminti pe drum, c-abia astept sa-ti vad zana, sa ti-o felicit pentru alegerea facuta de a-ti fi alaturi si de a o primi asa cum se cuvine in familie la noi!
- Fata, ma uluiesti, Bucurestiul te-a facut buna-buna-buna rau de tot!
- Inchide ma odata, ca ti-ai lasat zana singura-n tren, vrei sa ti-o fure hotii? Apropo unde zici ca esti cu ea?
- Plecam acum din Budapesta si de la Bucuresti vedem noi ce luam spre casa, o masina cred ca ajunge mai iute cu noi acasa ca trenul care se culca pe sine, zau!
- Aha, deci dati si voi pe la Bucale, pai poate ne si vedem si merem tati trii incolo...
- Te anunt pe masura ce inaintam spre Romania, ok?
- Ok. Pup, toate bune frate-miu! Stai chill ca vine fata cu florile la fata ta, da?
- Iti sunt dator vandut!
- Bine, si-asa rau...!
....................
- Nu stiu ce si cum, dar uite ca era o coada la buda, de-am colindat cinci vagoane pana sa pot intra in cabina sa scap de griji!
- Si-acum fara griji, ma iei in brate sa ma tuci?
- Da, chiar asa, de unde stii atat de bine sa anticipezi si tu ganduri?
- Asa se-ntampla cand iubesti, omul de langa tine e apa din sticla transparenta ce-asteapta cuminte pe masa, ii vezi fiecare detaliu si cand face bule pentru ca cineva a atins sticla si moleculele apei s-au miscat in voie atingand peretii formei sticlei si tot asa, pricepi?
- Oho, cum nu!
...............

- Ia sa vedem noi pe net: florărie online, comandă flori online, livrare buchete de flori in Bucuresti, buchete de flori in Bucuresti, comanda online flori in Bucuresti, booon! Si rezultate, hai tu-ti netul lu tara lu Papura voda!
- Buna ziua! Am o mare-mare rugaminte la dumneavoastra!
- Spuneti, va rog!
- Stiu ca poate parea putin ciudat, ca o femeie sa va sune si sa va roage, dar ascultati pana la capat si aveti sa-mi dati nu doar dreptate!
- Sunt numai urechi, ochi n-am cum, ca nu va vad, dar dupa voce inspirati incredere, seriozitate, feminitate ferma, cu tot ce presupune arta aranjarilor, dichiselii, gospodarirea a toate cele!
- De n-ar fi purul adevar, m-as fi simtit flatata, asa ca va multumesc pentru intuitie si-acum sa va spun pentru ce v-am sunat!
- Desigur!
- Fireste ca vreau flori, dar nu orisice flori, boboci frematanzi de viata, cu sirop dezmierdator de esenta a iubirii, alesi pe spranceana si prinsi intr-un buchet de trandafiri de zile mari! Imediat va dau adresa mea!
- Ok, am notat, livrare prompta azi la dumneavoastra. Ma scuzati totusi ca intreb, nu vreau nici sa fiu perceput, nici catalogat drept extrem de curios, indiscret, ba chiar si impertinent, lipsit de maniere, dar o femeie cu asa limpezime a  gandurilor sale bune, o voce placuta cum doar susurul calm al apelor de munte in toridele zile ale verii mai aduce asa pe  aproape, domnul pe care-l fericiti in fiecare zi a dumnealui cu prezenta dumneavoastra, este poate plecat in strainatate, sau cum de n-a sunat chiar dansul ca sa comande?
- Nu stiu cum se face, dar intuitia va e remarcabila! Numai ca nu e domnul meu, e doar fratele meu care-si aduce zana in familie la noi acasa, noi suntem din Ardeal, de la Cluj, eu locuiesc in capitala si zilele astea ne reunim in familie cu totii, plus inca o zana pentru care, eu sora mai mare dat-am acum comanda de flori faine, eu le primesc si cu Doamne-ajuta! apoi tat inainte spre casa departata de aici si fix pana la Cluj are sa mearga cadoul fratelui meu pentru iubita lui, achitat de mine!
- As fi bagat mana in foc ca sunteti ardeleanca, doar ca nu stiam sigur de unde sa va iau!
- Puteti acum s-o bagati, ca tot v-am confirmat asteptarile! Dar pana acolo, mesajul continut de buchet va contine atat: # Pentru Zana mea, Corina! Cu dragoste, Zanul Sebi! :)
- Am inteles, sa traiti, draga sora de zan care iubeste o zana!
- Va foarte multumesc, stimate domn!
- Spuneti-mi Flo, de la Florin, tot eu va voi chema la usa, la adresa oferita pentru a va inmana comanda, cadoul surpriza pentru fratele dumneavoastra, draga Raluca!
- Prea bine, Flo! Incantata de cunostinta! Mersi tare mult de promptitudine si de intelegerea doleantelor!
- E placerea mea!
...............
- Unde esti, zanule cu zana ta? Ati trecut granita, ca ce-am vorbit am rezolvat!
- E sora-mea, zice ca abia asteapta sa te pupe cand ajungem la ai mei!
- Ce, ai si sora?
- Da.
- Si cand i-ai spus despre mine?
- Pai, acum, de curand, tot ne reunim acasa dupa ceva vreme si nu am putut sa tac ca sa te ia apoi toti la intrebari si tu sa te simti stanjenita. Asa ca le-am spus ca vin acasa cu zana Corina!
- Ce te mai tuc io pe tine, zanule! Multam ca te-ai gandit tu sa le descurci bine! Ia si raspunde-i fetii, n-o lasa asa!
- Suntem in drum spre Bucuresti, sora-mea. Anunta-ne daca ai plecat spre casa, pentru ca sa stim cand ajungem in gara sa numai ne punem in mers spre tine, daca tu nu esti acasa.
- Ok, va astept pe seara la mine, gatesc ceva bun pentru cina si apoi povestim multe. Dimineata plecam toti 3 la Cluj, e ok asa?
- Perfect. Multam fain de tot, sora-mea! Cinam si povestim, apoi dormim la sora-mea, dimineata plecam toti spre Cluj! Asa ca ai timp sa iti tragi sufletul cat vrei!
- Perfect! O iubesc pe sora ta, e ca o mama pentru tine!
- Asa-s fratii si o sora mai mare n-are cum fi altfel!
................................
- Sora-mea, Raluca - zana mea Corina, Corina - Raluca, fetelor aveti timp sa va cunoasteti mai bine, eu trebuie urgent sa scap de niste griji, so please excuse me!
- No problem, take your time! Ha-ha! :) Si-acum, zano hai sa vedem cum se prezinta cina noastra de azi, sa nu care cumva sa omitem vreun detaliu, ca nu se cade!
- Hai Raluca, sa vedem!
.....................
- Buna dimineata, dragii mei, zan si zana! Hai cu apa pe ochi, o cafea si tusti la Cluj om mere ca sa prindem pranzul inca mai cald, nu rece, ca nu-i a buna, stii doar cum zice mama acasa, Sebi, nu?
- Asa-asa! Luam ce luam, nu ne omoram sa luam multe cu noi, dar buchetul cu flori, pe care cred ca i l-ai aratat aseara zanei, e musai, da?
- Ce-ce-ce, buchet de flori zanei, cum, unde?
- Frate-miu, am stat amandoua fetele cu ochii pe cina, dragule, asa ca zano, surpriza s-a cam dus acum, cu farmec mare cu tot, dar el tu stii ca te iubeste, asa cum vezi in balcon cadoul lui pentru tine! Zic sa-l stii de-acum, ca toti trei laolalta cum mergem acasa la parintii nostri, n-au cum florile scapa nevazute! Asa le vezi acum si daca-ti asumi rolul purtarii lor de grija pana acasa, pentru ca mama sa vada si cum va iubiti voi, dar si cum cu atat de mare grija, dragostea lui din surpriza comenzii de flori pentru tine ai purtat-o pana la ei acasa, facand din flacaul lor un zan iubit de zana lui cu par balai!
- # Pentru Zana mea, Corina! Cu dragoste, Zanul Sebi! :) - ce draguuuuttt! Te iubesc, Sebi!
...................
- Asa, mama draga si cum iti spuneam, Sebi e un mare caracter, caci de mic a fost mai special ca sora lui, sufletist de mic, acum de mare ce-i, bine-i prinde o fata ca tine, manca-o-ar mama pe ea! Sa fie intr-un ceas bun, ca flori mai sunt femeie, de primit si cu multe alte ocazii, voi sa va fiti sprijin si reazam inainte si inapoi in pasii pe calea vietii!

Articolul participa la Superblog 2015.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

#@ Cartoane Adunam Sa Luam Telefon Smart

- Ba, voi stiti ce nu stiu eu? - Ce? - Bine, in privinta multor alte lucruri nu sunt cu certitudine sigur ca pot pune mana pe inima can...