miercuri, 9 martie 2016

Cu Diego redecoram casa si viata!


- Bring me (up) to life ... 
mai ca soneria telefonului fixata pentru 7:00 A.M personificata ar fi strigat la Coco - "Scoala-te ba, ca ai treaba, a venit primavara, vine varul tau din strainatate si mai ai de aranjat si casa un pic, sa fie macar ea primitoare, daca tu esti tot mahmur de la oboseala muncilor tale!
Pe bajbaite, omul nostru nimereste din prea multe miscari telefonul, abia dupa ce acesta aterizase fortat din pat in mijlocul camerei unde si el ajunse inca neiesit din amorteala visarii din somnul ce l-ar mai fi dorit prelungit... In starea asta-si spuse:
- Asa, acum stiu si cate piese are telefonul, bun, foarte tare, nici el nu mai merge, si-ntr-o saptamana vin si strainii si eu-s cu casa cum nu mi-as dori ca cineva sa ma asiste in amorteala ce ma cuprinde si pe mine, la fel cum si peretilor ei le transmit aceeasi umbra de neliniste...
Macar laptopul e viu, verific imediat acolo ce am de verificat si dupa o cafea tare, totul se va vedea si-n alte culori! Mai deschise, mai luminoase, mai optimiste!
.................
- Hai ma mergi, ca te-am recompus, poate nu mergi c-apoi vezi tu! Alo, da, eu sunt, cum sa nu, sigur, ne vedem, da! Acum, doar sa astept cainele sa-si ia portia de proteine de dimineata si vin.
- Sa nu-l lasi ma singur, auzi tu, ia-l cu tine pe Bob!
- Ok, daca vrei pupi, te previn de pe acum, la cat v-ati vazut de rar ultima vreme, are sa te pupe de mama focului! Risti?
- Am si batista la mine pentru orice eventualitate, dar dupa sentimente vii si exprimate neocolit e bine sa fii pregatit! Eu sunt, tu?
- Hai ca inchid, verific sa nu uit ceva pornit, stii tu ca pe vremea celor dinaintea noastra cum era, cu gazul, lumina, apa, sa nu faci nici risipa, dar nici din cauza omisiunilor oarecare sa se intample Doamne fere' vreo paguba in jur, iar sursa ei sa fii tu, ca nu pot duce o asa povara, zau!
- Bine, bine, controlorule, te astept in fata la scoala, ce vremuri, mai stii cand mergeam diminetile copilariei in drum spre ore si acolo doamna invatatoare si mai apoi profesorii diferiti dupa atat de multe categorii ne luau in primire de dupa pranz si pana seara tarziu, iar apoi tu erai singurul care ma aducea pana pe treptele casei alor mei si-mi spunea ca va fi mereu omul care va dormi linistit abia dupa ce stie ca eu, colega de clasa, vecina si buna lui prietena e in siguranta, Doamne ce vremuri, tanjesc destul de des dupa farmecul lor de odinioara, sa stii!
- Iar povestea dupa care tanjesti tu, in culorile, luminile si toate celelalte detalii, pastreaza aceeasi linie ca-n descrierea de mai devreme?
- Pai altfel cum, ma dasteptule?
- Pai na, am intrebat si eu, n-aveam de unde sti dinainte ce gandesti tu, iar acum c-am aflat ce sa zic, stiam ca tu plecasesi cu facultatea in capitala iar mai apoi prin parinti si ce-or mai fi discutat ei ca plecasesi si afara sa continui studii, mai apoi job si altele, dar tot acolo. Nimic in plus si niciun lucru din ce stiam eu nu pomenea despre casa, inapoi, Acasa, amintiri, reintalnire placuta cum nici nu s-ar putea spune altfel c-ar fi intre noi, chiar sau cu atat mai mult dupa ceva ani de cand nu mai stiam mai nimic unul despre celalalt...
- Eu, Denisa, fosta colega a ta de banca din generala, zic asa: n-am intalnit in lumea asta mare unde am umblat, om mai interesant ca tine, pe care dupa ce i-oi revedea ochii, zau de nu-i promit inca de pe acum, c-am sa-i fac o propunere cu inima larg deschisa!
- Oooo, suna, zau, nu stiu cum asa, ca nu vreau nici sa ma balbai, dar pentru ca m-ai luat prin invaluire, n-am cum sa ma arat altfel decat surprins. Fireste, intr-un mod placut! Asa ca pe langa pupii lui Bob, am sa ofer si eu unul, doi obrazului tau fin de care ma leaga niste placute amintiri dintr-o prima tinerete necoapta... N-am covor rosu, nici la intrare, asa ca te rog, ramai asa cum te-am stiut dintotdeauna, naturala si punand accentul pe om, nu prea mult pe ale prelungiri, cum ar fi lucruri, materiale, de-astea... pentru ca ... stii tu, nu ma prea avantajeaza timpul si nici locul. Persoana ta, in schimb da, oricand e binevenita in viata mea, oops, la modul revederii, reintalnirii, in casa mea, asa cum deocamdata arata si e ea, la o cafea, la o bere, la povesti...
- Cum sa nu! Hai te pup, inchid ca ma suna mama, mi-a dat mai devreme o lista de cumparaturi mici, asa ca primul lucru pe care-l vom face asta este, ca-ntre vechi prieteni tu ma vei ajuta, cavaler ce esti, la cumparaturi, timp in care vom impartasi cate si mai cate, de acord?
- Ok, hai Bob, ajunge cat ai mancat, sezi boy sa-ti pun lesa ca iesim la fete ma baiatule!
- Ham!
- Am auzit, si eu pe tine, Bob!
- Numai pe Bob?
- Lasa ca vii tu la mine si vedem!
- Piuie bateria, tu ai incarcator?
- Pai cum altfel, daca prietenii nu se ajuta intre ei, atunci cine sa o faca?
- Gata, cobor cu blanosul de indata!
- Ok, va astept, dragilor!
Cum nu se putea mai bine continuata dimineata care-l gasise iritat pe Coco, trezire greoaie, telefon trantit si dezmembrat, apoi reconfigurat si functional din nou si dupa un mesaj sonor ce-l readucea complet la viata ce-i parea cam monotona in ultima vreme, apelul salvator ce-l responsabila pe nepusa masa, o viitoare revedere cu o persoana draga din trecutul sau...
- Big hug for my guys! Manca-l-ar mama pe Boby!
- Numai pe el?
- Eh, lasa draga, tu-mi folosesti deocamdata integru, ai uitat? Carucioare, orientare, produse, servicii, asteptat la cozi, dupa vedem noi, draga! Ce faci mai omule, cum o mai duci, sper ca esti bine cu totul?
- Dupa apelul tau, ziua mi s-a inseninat si de atunci asa a ramas. Ai un efect subtil asupra mersului lucrurilor. In genere, acum si-n particular, in cazul meu, nu stiu ce sa mai zic, decat ca-ti sunt ferm recunoscator pentru aceasta influenta benefica si-ti multumesc tare mult!
Si dupa o strangere in brate ca-ntre doi buni prieteni din copilarie incepand, straina revenita acasa zise:
- Acum, stimate domnule, centura va rog frumos si pe Bob il trecem frumos in spate, tu  ramai aici, ca doar esti mana mea dreapta, da? Obiectii, ceva?
- Ham!
- Lasa, Bob, ca locul tau e acum in spate, buddy! Si te rog, nu ma supara, doamna are planuri mari pentru mine, vad!
- Asa, asa, cititorule in ceruri...
- Buuun! Unde mergem?
- Pai, cum iti ziceam, la cumparaturi, deocamdata!
- Ok, Den.
- Pana o veni si Laura acasa cu Tic al ei, lista maica-mii ne trimite sa redecoram prin casa. Deci avem asa: covoare, perdele, parchet, Diego le are pe toate, deci, cum sa nu ma simt eu perfect alaturi de cel mai bun buddy al meu din prima tinerete? Apropo, sper ca nu ti-ai baut deja cafeaua, caci acolo parcam gratuit masina si amabile ce sunt, gazdele noastre ne vor face sederea la ei in magazin, mai mult decat placuta si utila! Sunt de gasit in 28 de orase in Romania, Gheorgheni e unul dintre ele, asa ca, Coco baiete, mergem la Diego sa ne facem casa verde la inceputul primaverii!
- Suna perfect! Ai spus cumva, ne facem?
- Stiu, asa si e!  E un mod de a spune, ca eu si mama am cazut de acord rapid asupra avantului de vest cu care am venit iar acasa si na, acum ca decorul va fi altul decat aerul conservator dintre peretii unde ai mei mi-au dus dorul, poate cine stie, ma asez si eu la casa mea, printul pe cal alb sa fie dispus sa riste si ne ocupam si de decorul camerelor copiilor! Ia uite, monsieur, am si ajuns, parcam imediat, pupam blanosul, imi acorzi bratul tau sa ma simt si eu o lady cu stima de sine ridicata printre privitorii si cumparatorii pe care-i intalnim, asta e lista domnul meu, portofelul e la mine, ceva intrebari?
- Mylady, e ok. Ma uimesti asa cum nu te opreai clipa de clipa, cand destinele noastre imparteau aceleasi timp si locuri in prima noastra tinerete... Pacat ca totul s-a terminat din frumosul acestei povesti pe care o traiam ca personaje principale in vremurile de atunci, dupa ce tu ai decis sa schimbi mediul, locul, limba, societatea... Camerele copiilor e mai cu bataie lunga zic si eu, dar orice pas facut e binevenit la momentul sau!
- Melancolicul lu' mama! I'm back, for now, nu se vede? Si da, sunt pregatita sa opresc cursul adolescentei prelungite cam mult  single, altele la varsta noastra au copiii-n gimnaziu, pe cand noi, ca si tu esti de bagat in aceeasi oala, am tot hoinarit prin lume, scoli, joburi si zile gri si albastre, fara ca ceva sa fi pornit dinauntrul nostru si a edifica ceva concret si definitoriu pentru timpul ce sigur nu l-am lasat sa treaca degeaba prin noi!
- Ba da, se vede, dar cine stie pentru cat timp?
- Pai sa vedem, depinde doar de cateva aspecte ale variabilelor acestei ecuatii!
- Care ar fi ele?
- Gresit, intrebarea se pune inauntrul fiecaruia dintre noi: ce am de facut eu, in asa fel incat sa pot recunoaste definitia ecuatiei, ca apoi straduinta sincronizata o va rezolva intocmai, nu crezi?
- Ba da! Apropo de cafea, dati-mi voie segnorina, asa, tu acolo, eu aici, in contact vizual direct si-n cea mai fina proximitate.
- S-ar putea mai bine, dar sa nu zorim lucrurile. Le luam pe rand, pas cu pas!
- Desigur, n-am nimic impotriva! A, si mai era ceva, daca n-as sti ca esti singura la parinti, te-as fi intrebat daca sora sau fratele tau se pregateste cumva de nunta si tu pentru ca esti fata de gasca ai venit sa faci casa palat acum!
- Pai uite cum iti iese porumbelul!
- A, da, felicitari, sa fie intr-un ceas bun!
- Cine, ce, cum, cand, cu cine, de ce?
- Ioi, sorry daca m-am grabit, dar din ce raspunsesesi, asta reiesea, iar cuvintele mele din inima ti-erau destinate, cu bucurie, zau!
- Ma, eu is tot cum am plecat in lume de aici si acum cand vorbesc cu tine! Intelegi? Nu se marita nimeni, n-am pe nimeni, fac niste redecorari prin casa, ca vorba maica-mii, ar cam fi timpul sa las burlacia sa tina companie si altora cu mintile inca necoapte, sau vanatorite de brate vanjoase de mascul nepricepute sau indecise in privinta alesului. Nu bat saua ca sa priceapa calul, sau iapa, dar nu mai e nici vestul ce a fost mai deunazi, iar eu sunt pregatita sa mai respir ceva aer de Romania, iar daca in acest timp legaturile ce insemnau mult pentru copiii de atunci ce-si cresteau fiintele impreuna si-mparteau si banci si zile, petreceri, extemporale, teze si tot ce-a fost frumos, cu atat mai bine. Au urmat inevitabilele negocieri cu familiile noastre, ideea ca ce vrem noi nu e suficient de copt la momentul cand suntem nevoiti sa decidem pentru noi, altii ne ajuta si aproape ca ne decid zilele in ce asumam sa urmam dupa liceu si uite-asa viata devine o straina pe care pas-cu-pas incercam s-o cunoastem pentru a o  putea cuceri. Iar ea, uimeste, socheaza si peste un timp ajungem sa ne cunoastem tot mai putin pe noi, ce ne defineste si cuget si actiuni pe care pentru o perioada le asumam ca parte al unui compromis acceptat incoltiti fiind, sau simtindu-ne doar asa, la un moment dat. Dar acum, crede-ma sunt in acea parte a vietii mele, cand eu decid. Si nu o fac doar pentru mine. Na, parintii sunt la varsta cand o tin mai moale pe a lor, pensionarea a venit si pentru ei ca ceva nou, vor si ei sa ma stie la casa mea, maritata, fericita, de s-o putea chiar si mama, sa aiba si ei cu ce-si umple timpul apoi cu nepoti si toate cele, intelegi? Iar pentru a ajunge sa atingi fericirea, nu e cazul sa cauti scurtaturi, pe mine viata asta m-a invatat!
- Asta e mai mult confesiune, draga mea, tu cea care ai stiut totul despre mine de cand eram ca macul! Poti sa mai stii si de-acum inainte, daca asa deschisa cum zici ca esti, la inima si minte, alegi pe viitor sa nu ai nimic impotriva daca o parte din planurile si grijile tale ar fi si responsabilitatea altcuiva in afara de tine! Ce zici de asta?
- Bai, esti acelasi gentleman, serios, sincer, debordant de franc si nobil in simtiri ca cel pe care-l stiu dintotdeauna si asta nu poate decat sa-mi confirme, desi nu era umbra de indoiala in privinta ta, totul! Cerebral si atent la detalii, rabdator cum n-am mai aflat pe nimeni in lumea asta mare in care m-am mai tot afundat pana nu demult, m-ai urmarit traiectoria discursului si l-ai prins fix asa cum si intentia originara l-a emis! Multumesc din suflet si da, apreciez enorm de mult, caldura si lumina deschiderii tale in tot ce ma priveste, desi eu te-am cam luat pe sus cu apelul de mai devreme! Nu-mi cer iertare, caci atunci m-as simti cu musca pe caciula, or eu nu cred ca am produs ceva rau, din contra, o vad de bun augur si trezirea ta si faptul ca acum suntem la povesti tu si cu mine! Am inteles si raspunsul tau nobil si desi suna si pentru o femeie ca semnalul ala in care multe eve se inrosesc si se dau de ceasul mortii ca trebuie sa fie asa si pe dincolo, sa arate asa si iar asa, eu nu-s ca niciuna, eu sunt eu, naturala, fireasca, ma multumeste teribil raspunsul tau si mi-e arhisuficient. Pentru asta, intreaga mea viata, de ma lasi, ma voi stradui nu sa-ti fiu pe plac, ca atunci n-as mai fi eu, ci fiindu-ti aproape sa facem din noi doi o singura fiinta. De acord?
- Nu suntem noi acum, aici, decat reunitii destinului, in fata cerebralelor decizii pe care le luam singuri si care da, DA, DA, DA, merg cap la cap, brat la brat si e din tot ce se poate vedea dinspre exterior, o complet diferita scena de proposal, curtoazie atinsa in punctul ei culminant!
Norocos ma simt acum, ca si cum nu as fi fost redescoperit de cine trebuia, de cine speram eu, ci pentru ca si astea doua afirmatii-s pe deplin in acord cu optica mea fata de tine, salvat parca dintr-un vartej al vietuirii aruncat sau uitat de insasi viata. Iti multumesc, acum reiinoit pentru ca existi in viata mea, dintotdeauna a fost asa, acum mai palpabil ca nicicand!
- Asta trebuie imortalizata, de tinut minte pentru ani si ani de aici inainte, uite ce fain iti scanteiaza ochii bucurosi, vii, sinceri si multumiti de au sub vizor!
- Dragul meu, nu am venit aici inapoi, acasa, ca sa vin glont la tine si sa-ti dau apele vietii tale peste cap, dar desi vad ca am reusit asta, nu intrevad vreun neajuns pricinuit, iar asta ma elibereaza de orice tensiune! Ma simt intr-al infinitulea cer!
- Stii ce, hai sa vedem perdelele, tapetul, covoarele si ce mai scrie pe lista, camerele copiilor cum vor fi ornate stii cred mai bine ca mine, desi sunt aici, deschis la consultari!
- Dragul meu Coco, barbatul meu de nadejde, nici nu poate fi altfel, orice proiect comun se valideaza prin consens, iar acesta se obtine dupa dezbateri. Acum, aici in privinta listei, dincolo de ce pornim noi, vizitatorii si cumparatorii cu listele predefinite, functie de ce gasim la fata locului, primim sfaturi si consiliere de la personalul pregatit sa faca din planurile noastre idei reusite de a gasi confortul si-n camin, nu doar in vietile noastre!
- Ia uite, aici, perdelele, pret bun, culori pe alese, sfaturi dragute, taiere gratuita la dimensiunile dorite, tivire si ea gratuita, transportul achizitiilor din magazin la domiciliu la cost mic, ce mai, foarte tare!
- Da, la covoare, au si surfilare la pret promotional, la tapet si parchet sunt asi prin oferta diversa...
- Intinde mana ta si iti voi da Tot ce vrei, ce am, tu vei aveaaaaaaa - sunt fericit! Langa tine! Te iubesc!   
Restul gasim la Diego!         

Articolul participa la Spring SuperBlog 2016.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

#@ Cartoane Adunam Sa Luam Telefon Smart

- Ba, voi stiti ce nu stiu eu? - Ce? - Bine, in privinta multor alte lucruri nu sunt cu certitudine sigur ca pot pune mana pe inima can...