vineri, 8 iulie 2016

manusi

cand mana ti-e prea grea
ca s-o mai cari deschisa
dupa tine n-o-nchide
sa ranesti c-apoi n-ai somn
nicicand in voie buna
sa te lasi cand defularea ta
doare pentru altul
si-apoi legea charmei te vede
tot pe tine-ncontinuu.
nu pare-a fi prea corect
intocmai cum stimulul produce
adaptarea la situatie
si ternul fad devine animat
brusc o cauza determina efectul
consecintele vin si ele locul care
se termina si-ncepe tot cu tine
incornoratul ce le mai suporta.
cand tragi si duci mai departe
nesomn de veghe permanenta
epuizare de tot si toate
ce-ar mai putea-ntr-o normalitate
firescul impulsului direct s-aduca?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!