miercuri, 18 ianuarie 2017

confeti

curg prin halebardele vailor
inmiresmate de spume
tot ce printre ape
se tot spala-n valuri albe
si cand olimpia castiga
buza rade fad si plin
iar cercul se-nchide lacom
in obrajii rosi si fini
pe cand da pe langa tinta
norul ochiului se varsa
si din ele pica venin
ce curand se lasa
pe spelunci rarite tare
amiezei fara culoare
sa nu-i mai ramana
nici aroma, nici savoare.
strada-i lunga serpuire
de trotuare pline de nameti
inegrite de ura laxa
semnalizata chiar si pe pereti
inchisi ca noaptea la culoare
si totusi razbate foarte
ca-i fosforescent
el, scrisul 
si tot ochiul distinge
ce s-a vrut a fi
timpul de-nvins

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!