vineri, 6 ianuarie 2017

inima nedezlipita

sar peste hartoape grele
animozitatile curente
dau acel model de cardasie
bun doar pentru ca sa ierte
inima ce se-ncheaga-n jaruri
valvataile topind ghetarii
stancilor de care nu se mai izbesc
corabiile care-si afla astfel calea
valurilor ce inunda malurile
unde mana ratacind nisipuri
afla sticla-n care scris ramane
juramantul de credinta
ce-a salvat din gheara mortii
nestiuta boal-a firii.
corzi ciupind din amorteala diminetii
degetelor fine 
duc mai sus de-ntelegere
statusul privat candva de fericire
cortul joaca-n ceruri oglindirea
stelelor albastre-n chipuri tandre
buzelor ce ard cu nerabdare
s-atinga taietura fina
a cristalului din care
cu dorinta care arde tare
apei vii si dulci si reci
si calde-ntr-o deplinatate
inimii sa-i dea iarasi
curaj si putere
ca sa bata

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Cafea si-o pilda vitala

- Ce nume ai da tu nesimtirii, vreau sa stiu si parerea ta, da? - Neobrazare... eu stiu, poate ca i s-ar mai putea adauga si alte sinon...