joi, 9 martie 2017

Oaia face beee, dupa branza faci mmmmmm(ai) vreau!

- Pufoasa mea, in noaptea asta...
S-au vazut, s-au placut din cap pana intre picioare, da, ca nu au rezistat prea mult tentatiei de a-si da jos hainele de pe ei cu prima ocazie cu care party-ul unde au ajuns sa se cunoasca, la scurt timp mancau acelasi iaurt impreuna, dimineata pe racoare, pentru trezire de voie, de nevoie, caci aveau amandoi, culmea ca n-au apucat sa si realizeze asta cu hainele pe ei, oralul la examenul de la facultate. El, Iustin si ea Karina, doi pufosi de la natura, sau de la obisnuinta unei mese poate prea consistente din copilarie de care parintii care le-au oferit progeniturilor prea mult timp casul la gura si puful ca statut, fara ca sa miste un deget pentru a si merita o situatie de lux pentru o viata pe care altii se zbat zi de zi si clipa de clipa si tot ajung sa fie fara adapost deasupra capului, ori, fara mese regulate la ei acasa, caci asa e viata asta nedreapta uneori cu distribuirea partii responsabile de strictul necesar vietuirii ce nu mai ajunge la chiar toata lumea, unii se prea inghiftuiesc, iar altii sug suzeta, degetul pana iau pielea de pe el, dau de sange si atunci gustul devine mai picant, devreme ce seva vietii anima vanatoarea...
El, inalt si mancat bine, blugi rupti pe ici-colo, vulpe argintie la gluga hainei de iarna cu care se afisa la petrecerea unuia dintre camarazii unde avea s-o cunoasca pe ea, tipa ce-i va lua mintile si i le va duce departe, dincolo de nori, vorba cantecului, unde si baietii plang cateodata, dar si unde orice Romeo are Julieta lui, cu singura completare ca numele e chiar generic acum, iar o mica diferenta onomastica n-o strica ea povestea, nu-i asa?
Si, ca ramasesem la iaurt, acesta se spune ca adesea cand amesteci peste noapte printre fumuri si multe pahare carora ajungi sa le pierzi numarul cu atat mai mult cu cat sunt si de diferite licori, capul e de dimineata numai bun sa-l pui pe pauza si sa-i lasi timp sa se refaca, ca de-l ridici brusc din pat toata fiinta i se duce-n cap si vorba aceea ati vazut si voi ca proportie, cat la suta reprezinta din totalitatea partilor ce compun trupul uman, doar ce anume e situat pe umeri, nu?
Asa ca, grea misiune avura amandoi, dar iaurtul gasit intamplator pe covorul din imediata apropiere a plapumei coborate hazardat din pat cu tot cu cei cu care odata intrati in dormitor veti fi de acord cu mine ca imaginatia nu va poate juca feste si nimeni nu e-ntr-atat de ciudat de felul sau, incat fie si obosit, sau beat ranga, sa vrea sa adoarma din prima pe jos, nu? Merge intai o escala, in pat, apoi drumurile or duce inevitabil undeva unde poate ca totul va fi bine, mainile in aer si striga cu mine, nu, parca asa era?
Dupa oralul pufosilor ce nu se descoperisera pe culoarele facultatii mai devreme de examenul pe care stiau ca-l au, dar fiecare pe cont propriu, semn ca si cartea le place putin mai putin decat lantul cainelui, cunostintele au inceput sa vuiasca, retele de socializare pline de clipulete care mai de care, apropouri voalate, toate ironii fine, nicidecum sarcasm bine mascat de o inteligenta de te da pe jos, nu, ca nu e cazul. Dar cineva uitase ca in dormitorul cu pricina obisnuise a dormi pana in preziua petrecerii, fiica fratelui sau, o bebelusa fata de care tatal si mama ei aveau o atentie si grija, ambele la cote similare NSA american, iar o camera de mici dimensiuni, de-aia de luat vederi, auzea si vedea de toate pentru bebelusa lui big brother. Acum cu party-ul, fratele mic al lui big brother, i-a cerut fiind weekend si familia lui big brother fiind obisnuita cu vizita la parintii lui, sa-l lase sa tina o petrecere tinereasca fara de-alea de-alea, numai cu suc si sifon...
Fix asa a fost, cand big brother se incalta sa plece cu bebelusa si nevasta lui, prietenii fratelui sau veneau care cu suc, care cu sifon. Dar au mai venit si altii si au adus si mancare si prajituri si alte bauturi si pufosii au nimerit in camera lor iaurtul in care, vorba proverbului au inceput de cu zori sa si sufle. Explicatia v-a fost prezentata de catre mine. Eu sunt vocea. Nu firma, nu brandul. Eu nu fac reclama, doar va povestesc. Voi cititi si urmariti firul epic. Examenul i-a unit din acea dimineata de iarna, cu fulgi pufosi, aproape la fel de pufosi ca ei, daca nu chiar si mai si, caci una e gradul de comparatie la fulgii de nea, alta la oamenii mancaciosi, cam ceva similar anului care masoara etatea fiintelor umane si anii cainilor, care masurati de catre om, cica se traduc intr-o cu totul alta masuratoare pentru patrupedele lor de nadejde, latratoare si jucause, baloase, ciudate, bandite si cuminti totodata, chiar daca mai rar.
Suferinta, zice-se ca e motivul cel mai sigur de expresie ferma si intima a acordului pe care doi indivizi, indiferent de specia careia-i apartin il au in privinta solidaritatii de care se fac brusc constienti ca pe cont propriu niciunul dintre ei nu va reusi sa-si atinga obiectivul. Fie de a merge mai departe, de a atinge vreun tarm dupa o cursa lunga, fie de a impusca 5 iepuri cu un singur foc, nu stiu, dar un tel din asta ciudat ca expresie, maret prin textura amplitudinii cu care se intinde ca untul pe pita, branza pufoasa delicioasa pe limba bebelusului care cand rade cand plange dupa mami a lui cand tati, sau unchiuletu-l iau in brate si-i distrag atentia ca sa uite de moment de lipsa din incapere a mamei iesita sa vorbeasca la telefon cu sefa ei de la job. Fix asta i-a unit. Bine a mai fost o alchimie intre ei seara, un transfer de energii pozitive dinspre unul spre celalalt care atat de alunecos a fost incat s-a transformat in patinoar, astfel greu mi-e greu sa-nteleg cum de nici ei, nici altii de la party n-au auzit cutremurul de la etaj cand s-a produs, caci pufosii, pufuletii cum ii alinta de-atunci incoace camarazii lor de ieseli au aterizat cumva fara perne de aer din pat direct pe saracul parchet din lemn masiv, care el chiar n-are nicio vina!
Inregistrarea minune care le-a adus in pofida insistentelor celor ce au initiat demersul cu scopul de a denigra, nicidecum a crea o imagine si publicitate gratuita unor tipi pe care mai mult ii ignora, sau detesta, decat sa-i aprecieze pentru ceea ce sunt, sau ce au prin ei insisi, iar nu de la familiile lor, informa publicul larg cu acces neingradit in social media de faptul ca el, pufuletul o iubeste pe ea, pufuleata lui ca soarele ce fuge dupa luna si cand o prinde la cate-o eclipsa pana si ziua se face noapte deodata, intr-atat de mare-i dragostea lor! 
- Esti cea mai pufoasa iubibila pufosenie de pe fata orasului, ca din tara inca n-am iesit!

- Si tu esti cel mai fan branza pufoasa, caci da, o branza buna in coaja tare, cu aroma de brad sunt eu, oita ta, miorita laie, mandrule baci ce stai pe-o rana sa cugeti la ce-ti mai fac politicienii astia cu legile lor de te lasa fara caini de straja la turmele tale...
- Apoi daca-i asa pe declaratii de miorite, clasa a 8-a e favorita mea si Fefeleaga dintr-a 7-a, transhumanta, viata grea macar din carti sa ne-o imaginam, daca tot ne-a fost dat sa n-avem niciun stres cu toate celelalte pentru care altii lupta de-si iau randuri de piele de pe ei si tot n-ajung sa se masoare cu noi!
- Iaurtul n-are langa el si-o crema de branza, ca parc-as lua o musca?
- Stai sa vad pufi', stai sa vad!
- Nu plec nicaieri, nici la baie macar, ca daca ma ridic se varsa Dunarea peste tine si te inund!
- Chill, ca n-avem pampersi la noi!
- Ho, ma, c-am glumit, tu chiar crezi, am zis doar asa ca mi-e lene sa ma ridic, ca n-am unde ajunge prea departe ca-i capul prea greu sa-l dau jos de pe perna!
- Ok, uite crema de branza pufoasa, dar n-avem pe ce-o-ntinde, ca nu e nicio felie de paine, corn ceva. 

- Nicio gaura de covrig, nimic?
- Ai tu gauri mai bune decat aia de covrig!
- Nebunaticule pufos ce esti, tu vrei sa ma mananci?
- Sunt fan gauri, ce sa fac, imi place branza ta!
........................................
Oprim programul pentru ca CNA a blocat difuzarea pe conturile de socializare care au preluat si transformat postarea amicilor celor doi protagonisti in fenomen viral, totul pe seama faptului ca plangerea inaintata justitiei de catre avocatul familiei lui a fost bine argumentata si demnitatea si caracterul personal al intimitatii umane trebuie sa ramana in casa lui, nu obiectul deliciilor, controverselor si comentariilor rauvoitoare al celor din tribune, incheiem citatul din decizia CNA, publicata ieri si difuzata si pe canalele TV.
Faceti bine si nu deveniti, oricum ati fi, pufosi, nepufosi, cu sau fara cas la gura, saraci cu duhul sau iubitori de arta si frumosi, obiectul relelor intentii ale altora pe seama vietii voastre intime, care trebuie sa fie a voastra si nu expusa fara nonsalanta in public. Vorba aceea, nici rufele nu se spala asa, doar se intind sa le ia vantul, care vant e public, e doar unul si e articulat si nu nearticulat si cu doua prenume Sorin Ovidiu, bine? Eu sunt fan vant, ca el duce mereu mai departe si sunet si miros si aroma si ganduri si prefigureaza, anticipeaza.

Articolul participa la Spring Superblog 2017.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

icoana

patrupede colorate se dezmiarda prajitura toata-i pentru ele cand mustati li se-ncovoaie de departe fericirea se-ntrevede si de-i g...