vineri, 30 iunie 2017

1/2+1/2=1!

fulgii se pierd in bol
printre linguri adulmecati
in calea laptelui ce-nchide
pofta foamei ce-a sosit
pe nepusa masa
dimineata dupa munci.
doruri duc in spate
ghiozdane cu merinde
de prin turele de noapte
dupa codrii-ndepartati
un soare lacom de lumina
rup vederea prin parbriz.
se opresc prin unde sferice
aburi noi de fierte picurari
de prin cerurile zarii
unde orizontu-l suprima
ca un disc cu mp4
plin de muzici adunate
toate cat sa tina companie
curselor lungi cu curbe multe
prinse-n drum pe un' nu te-astepti
ca hotelul de ziduri pline
usi date-n laturi
strecurau printre fante luminoase
orelor tarzii de soare
cand mireasma picioarelor lunecoase
unduite pe dupa catifeaua
turbanului ce tine pleata
buclata stransa la ceafa
ca sa cada-n cascada dimineata
la serviciu coafura rezista
din prima, ca o boare
de lumini si umbre
printre fluturii abdominali
si carabusii cei din mai
scanteind serile-n neoane
blue si red corner
ca soaptele tarzii
din miez de noapte

prinse-n paturi
ca printre vise
de radarele fara sateliti
semn ca putem gandi la fel
chiar de suntem si diferiti
ne privim in ochi
si vedem cealalta jumatate
din sufletul ce completeaza
prima jumatate
din noi.

piano


inc-o zi prin paradis
se-asterne-n pat de roua
unde florile-n petale roz
coloreaza diminetile
cu tril sinfonic
armonie pentru casti ce dor
cand prind sunetul si-l lasa
doar o data in timpan
nu stereo ca la circa
de caschete si misteri
plina toata, dugheana
si baraca.
craca se tot umple
nu, nu de sus
ca nu tot timpul pica
planoarele ce-ncurca avioane
pe caldura asta o lasa moale
nu pe capote si tricou
nici pe frunze si coroane
de pomisori de alei
pline de blocuri
in degringolada prea organizata
a junglei metropolitane.
musc-o-ncet de s-a topit
ia putin cornet si potopeala
aromelor de e-uri
stinga-ti setea de respiro
cand gradele fierg
in fotolii limuzine
talpile si prelungirea lor
ce-apasa ritmic tot mereu
pedala, dupa pedala.
pfiu, zice canarul
nici papagalul senator
n-are cum tacea vreo clipa
cand stapana face poze
parlamentu-i cica pe bune
maini lasat la amanet
gaj pentru ce-are sa vina.

joi, 29 iunie 2017

locul inimii e-n piept

nici departe
nici aproape
si acolo chiar la fix
e locul de unde emite
unda aia speciala
care simte si resimte
bate si alimenteaza
tot motorul ca sa duca
pasii si tot omul
pe cararea lui
ce cheama sufletul sa-ncete
sa se tot intrebe
cele 4-5 semne-ncovoiate
unde si daca
cand si cum si cine
cand e vorba doar despre iubire
si o lege care-i veche
de cand lumea se-ncepea
cand o inima simtea
si apoi a deschis camera
de simtire si alta i-a raspuns
de acolo pan-acum s-a scris
si-ntai s-a simtit, trait
bucurat si viat-a mers rotocol
ca rolling stones
ori rolling in the deep
gheata-n foc
si fiertura-n pol de ger
cand o forma de sageata rosie
din arcul bebelusului iubit
te-nteapa
si tot pupi in stanga-n dreapta
obraji si buze care cheama
forma intelegerii totale
pentru ce a fost
si ce va fi. puntea e
ce e si se traieste
ferm cu demnitate
si bucurie de-mpartire
in soarta-nchisa-n cerc
digitatia-i problema
intermedierilor prin secretare
satelitul pare sa mearga bine
asa ca inima, doar una
e de-ajuns la 2 k 1
ca sa bata
si sa mearga inainte
drept

roza levantina

merge dinspre piscuri si la vale
o ia iremediabil
stim ca totul va fi bine
doar de cum gandim inainte
fara sa privim in stanga-n dreapta
tot acolo e nisipul
marii-i sta de veghe
vantul brizei care este
si cununa si mister.
e ceva prin care ne-nsusim
ce-a fost dintotdeauna
potrivirea de dincolo de zid
fara ca sa fi stiut cumva
ca ochii ce nu se vad
se vor citi
ca doua maini ce-mpreunate
fac din calea-ndepartata
o poveste-n pasi ritmati
ce n-are cum sa se uite
vreodata.
e scris si-n stele

ceru-i marea noptii de lumina
pentru cand ochii nu se mai casca
si capul pe perna
e cel mai indicat sa lase
tot omul, ca e mic sau mare
si din el sa renasca
vointa de inainte
curajos prin asumare.
t e litera ce-mi place
c-aduna-n ea si drept
si sinceritate
uniunea dreptelor ce face
ca decizia comuna-n toate
sa urmeze pasii drumului
inainte. repere sacre
imi esti si-ti sunt
si tot ajunge-n doi
cand e doar 1


marți, 27 iunie 2017

sus

numai vreo trei zile
s-apoi inca vreo doua
dintre ploi sa scapi
cu fruntea-n roua
si din iarba tunsa
renastere sa-mi aduci
din coconul laptelui
prin calea florilor de mai
pe nisipurile marii
salve de tun sa-mprastii
celebrare iubirii cantand
din toti bojocii odata
sa vina avioane pe sus
si sa vada de-acolo de sus
ca mielu-i pe pajiste fericit
si pianu-i pe scena sub degete
care-l gadila maiestuos
si el toarce-n acorduri ample
de parca toata scena-i un miracol
si o casa, a mea si-a ta
poarta-i neinchisa
soarele-o deschide mereu
cand reapare calm
la orizont sa-mprastie
gandul bun si-o stea
in ochii care nu mai plang

luni, 26 iunie 2017

mainile marii

jolyn-jolyn canta piesa
si-i faina tare atmosfera
canta pasarile-n codru
si-o aroma de mister razbate
de dincolo de blocuri
statii de autobuz
misuna de colo-colo
toate duc catre un parc
diminetile cu luna plina
lasa locul soarelui ce arde
si sepale cu petale
gargarite si fluturei
albinute, carabusi
multe vieti inaripate
ochi pierduti-n tunel
scapara din trenuri leduri
ce-aprind sperante-n coridoare
ca parcursul continua-va
prajina trece hopul
si gravitatia atrage fulgul
ca magnetul poza-n frigider
ploaia-nghite gropi si lanuri
pe care le trage-n piept
cand opreste robinetul
si iluzia dispare
lapte-n cale sta cu stele
prinse toate-n numar mare
sa ghideze marea de iluzie
din nocturna care-adoarme
cand salata-i pe gatate
si dispozitia-mbuneaza
puiu-asteapta revenirea acasa
inima-i rosie si toata
bate-n ritmul vietii mele
mare adunata-n rauri-lacuri
ce-i acasa si departe
pe nisipul unde talpile
gusta iubirea ce se-nfrupta
din buzele unde-s mereu acasa

miercuri, 21 iunie 2017

chill out smile & no fears

arboreaza-n zarea cea nesumbra
fanta de speranta
lipsita de teama
draga-i mierea din borcane
eticheta curata
treaba o face mai buna.
ziua-i torida si-a doua
din ciclul de hot-hot
basmaua-i absolut necesara
ca si racoarea din bord
pe drumul ce duce
mereu inainte
zi cu zi
care trece
si-apropie jonctiunea
la cald si la rece
cercul vietii-l inchide
pentru vecie-n nadejde
in the end.
don't break the habbit
and no more numb
or crawling in the darkest rain
caci sunshine apare-n zori
si cafeaua aburinda ridica
si simt si responsabilitati
la statutul de firesc
cu lejeritatea unei inspiratii
profund adulmecate
dupa ce roua-i pe cale
sa se trezeasca si sa plece
de pe delicatele petale
frumos colorate
din lanurile cu flori.

duminică, 18 iunie 2017

cer cu ruga-n rod

mi-esti patima si dor
suflul ingerilor
cu aripi deschise tare
transparente cat sa vezi
pe unde trece calea ta
si s-o urmezi
de fiecare data
cu ambitia calma
si asteptata in compot
desfacut alene-n ceas de seara
cu aroma fadei lui dulceti
inabusite-n marea ce-l omoara
fructul iubirii trece-n adancuri
spulberate de mister
analogia clasarii la raft
sub eticheta care scrie
10 decembrie 2016
prima zi de post.
si ca atare de atunci
vor mai fi fost si alte
dati cu care
de prin ianuarie si februarie
cu care apelul la umanitate
facut-a din 2-3 toane
diversiune neanuntata
pan-acolo unde-n mai
ca-ntr-o seara de poveste
cantata de-un anume Stefan
ce vorbea cu tatal lui
in alta piesa
iradia iubire-n versurile lui
incat si mana o cuprinse pe cealalta
si drumul nici ca-i mai dadu de-atunci
si suntem si finalisti
si-am luat si cupa
din care vom bea pururea
apa sfintita din adancuri
ca si cea din compotul
de lamai cu care
cine vrea parada
n-are decat sa faca
atata timp cat i-o placea
sa-i coasa cate-o dunga colorata
pe-un tricou sau alt vestmant
cu manecar de pus la rana
mai incoace de gustar
cand ploaia duce-aroma coacerii
iubirii dintre lanuri
pana pe buzele ce-asteapta dor
de-mpreunare-n saruturi dulci
ca si ploaia ce-are sa razbata
mai apoi de fiecare data
cand din cer se prea coboara
cate-un strop, doua, sau trei...

marți, 13 iunie 2017

gratie

hotare nesfarsite
mintii ochilor deschisi
                 dau confortul cerut                 
cand roua diminetii
cere cu precadere
lacrima vietii
sa duca lumina solara
dincolo de codri verzi
si de lutul rosu
plamadit de vara-ncinsa
prin conurile de brad
dulci si mieroase
dimineata pana seara
cand poate c-o ploaie
ceaiu-l fierbe toropeala
de mai apoi
in crevasa albastruie
a covoarelor ce pasii
ni-i poarta spre zei
calcand ascendent
pe treptele norisori
pufosi sidefii
ca pe banda rulanta
din mall
satul global
unde limba lumii
e firma si banul
iar a noastra-i
privirea si mana
in mana tinand
ca un legamant
sacru, in primul loc
de pe pamant.
illo tempore
e-acolo-n piepturi
si deschidem poarta soarelui
si-a lunii pe timp de noapte
cantand serenada stelelor obscure
sa ne vegheze drumul inainte
mai aproape
in marile ochilor adanci
ce-s pretutindeni aceiasi
iubitori si sinceri
ca o flacara ce-mbuneaza
frigul mainilor ce tremura
si-s dragalite de o alta
ce le tine bine
si de dor
si de cald.

roua-n flori

descinderi de fluturi
diminetile ferestrelor deschise
din tarziul noptii albite
de freamatul sudorii ce-si cere
cu zor apa rece din telefon
sa picure firescul pe piele
pasii sa vina-napoi
in dormitor
pe patul de trandafiri
rosii petale
nu ghimpi si tepi
ci chemari pana-n zori
treci de adormi
ca-i tarziu si se cade
obosita sa lasi stalpul acolo
si ochii  frumosi
pupati de luna si soare
lumina sa afle
cu pasi ghidati bine
de doua picioare

luni, 12 iunie 2017

lant de viata

toate pietrele din ceruri
ce-au cazut de printre stele
ramuri, munti si dealuri chele
ape-n cranguri vitregite
n-au putut ca sa ezite
omu-n mana ca s-apuce
mana ei cu fermitate
si pe raftul cerului
din infinitate
de perceptie rascalculata
un singur rezultat
sa stea-n picioare
ca de la sine inteles
nu-n sprijin sau proptele
ca nu poti sincer sa iubesti
si viu ca sa mai fi vreodata
fara ca-n stransoarea bratelor
inima sa-i bata
lin si cald
sublim de-atata dragoste curata
iar buzele cu foc s-apese
butonu-acela sensibil
care zice pretutindeni
si fara dubiu
niciodata fara tine
n-am cum sa mai fiu

aripi-cruci

apuc-o de bretonul cel lung
ce pare sa-i intre-n ochi
zanei spane
ce pescuieste norocul
din fantanile mirene
unde cantecele despre moarte
invie farmecul iubirii
ce zace molcom
precum bebele in mamele-ndraznete
sa se ia la tranta cu traiul
si societatea buimacita
de atatea forme de diversitate
incat Dumnezeul mintii
nu-i acelasi cu-am perceptiei
impartite-n atatea guri
ce spurca din malitie
si coconul credibilitatii
peste nori de foc
si spume de ape-nvolburate
in noptile cearsafurilor
asudand aromele-ntrepatrunse
de iubire sincera
nemasluita
ca laptele ce-mbraca mamaliga
aurului din ogoare
in seara cinei
farfuria-i goala
de pofta buzelor ce-o sorb
cu nesatul cafelei de cu zori
aromata cu tot ce trebuie
ca sa aprinda iar ochii
sa-ntrevada nepatrunsul mintilor obscene
la orizontul ce-asteapta cu de toate
sa inunde euforia
crezului nestramutat.
eroi inving si chin
si pain pentru ca
ce-i al lor
e pentru ei
desigur, cel mai frumos
cadou al vietii
pe cararea fericirii
dus inainte
in pasi fermi
si molcomi dupa vrere
e supravietuirea plonjarii
dinauntru
facuta cu atata acceptare
incat nimeni nu are vreo idee
ce-i cosmosu-n oglinda
si cat poate de frumos
un chip senin de om
care iubeste cu adevarat

ancora

asimptote peste cai nespuse
valuri fade-n nestemate mii
pasi fierbinti si aripi transparente
cercul vietii-nchide falnic
intr-o mana calda-rece
unde-un deget lin pulseaza
asteptarea care-a stat
de veghe
peste timpuri, geografii marete
crezuri, zei, ingeri si demoni
cu fiecare noua zi
tot mai aproape
de mireasma neintamplarii
dragostei ce-si afla rostul
cu argheziana ambitie
a sentimentului cel mai nobil
ce se-nalta-n zari albastre
de dimineata si-n plina zi-nsorita
pana si-ntre pietrele reci
de stanca ascutita
dur, de valurile ce-o izbesc
cu setea patimilor din pocal
ce niciodata n-au cutezat tradarii
ciocul aniversar.
si ca temerarul firicel de iarba
inverzit cu prematura aruncare-n viata
batut de soarta vanturilor indecise
pleaca uneori si capul
ca sa eschiveze cu succes
se ridica falnic si deloc ridicol
cand chemarea norilor si roz
si deschis albastru
sidefiul marii-l arboreaza
catifelata aroma de sarut
de pe buzele femeii care
se apropie necontenit
de ziua aceea-n care
da rosti-va ferm si-mplinit
destinul sa-nsoteasca zeii
muritorilor ce se-nalta
iubind necontenit
doar adevarul pur
si noi scrie cu foc
pe spuma valului
ce-adie-n crang

marți, 6 iunie 2017

cherish

soare apare cu sfere
de roua si nectar
focul noptii-l dezvaluie
ochi-n soapte suferinzi
de somn se rasfata
chinul razbirii-n lumina
tare mai braveaza
campionul Praslea
si-o ileana fara cosite
numai Merele de aur
anima cutia craniana
in desfatarea mintilor suave
pe caldura esplanadei
care da direct in mare
unde apa-i aproape sa-nece
pestii ce-altadata misunau
cu gramada, vii la joaca
nu-nghetati, tiplati 
pe raft in supermarket.
nu poti, chiar nu poti
sa bati cumva
lumina lunii
are ea o forta mare
care te tine departe de tine
cand nu esti pregatit
s-afli cheia inimii
ce bate-n acord
cu dincolo de tine
peste glii si codri
mari s-oceane, lumi-ndepartate
unde ceturi ard cu fala
norii-ngemanati de curcubee
cand lacrimile zeilor coboara
peste zambetele descretite
in fruntile acelora care
nu uita sa respecte
viata-n orice forma
si sa iubeasca fiece secunda
primind la loc sarutul vietii
linistea ce-o da moartea
pe patul de spital
sau buzele iubitei
de fiecare data
cand zambeste
si-mparte armonia
in scantei iradiante
ce nu ciupesc sau zgarie
ci gadila si-alinta

Zale


zestre-mpresurata de amor
peste valurile-nspumate
doruri-n amurg pe trepte
urca-n lifturi cu nesat
camerele-s toate despuiate
do not disturb se vede
cand din inima suspini
din spini mai ies la curti
boboci ce-si apara iubirea
filamentelor inmiresmate
reginele-s la baie
toaleta asorteaza
zilelor hot de vara
cand si flori si fete
is toate-n plina floare.
mainile se armonizeaza
pe clapele ce urca-n ceruri
sinfonia iubirii celei sfinte
rupte ca din joaca
din tabloul ce-atarna
pe holuri la intrare
in bonomul asezamant
din capitala.
si cafeaua abureste
nu la fel ca peretii baii
din care spumele ridica norii
vietii ce se naste
din soptitul dulce-al diminetii
miere de buze-mpreunate
adunand oda iubirii
pentru totdeauna
Zale

sâmbătă, 3 iunie 2017

nothing else matters

dedicatie curenta-n vraja marii
spume dau navala peste iarba
nisipurile tin cu dintii
juraminte greu de dus
fara obida
pana la apus.
si-atunci se face-o buna
dimineata cu foc pe cer
si din taina somnului
cu patul nefacut
zboara aroma certitudinii
ce-mplineste si zi
si destin pe dupa usa
cand ocara se sterge de praf
si de noroi
pe presul dinaintea usii
chiar inainte de-a intra
in casa.
fara fum nu e nici cald
s-atunci nici sa vezi cum ninge
n-ai rabdare ca s-astepti
fulgii naprasnici
cum te-ncalzesc 
pe obraji
cand afara-i frig
si gheata.
nu-ti mai simti picior
si mintea trece pe mute
in acord cu toate
cate s-or vrea
dinainte prea facute
doar sa para
nu sa fie.
s-atunci mana-i cea
care atinge si ia griji
si le-ndeparteaza hau
cat nu prea vezi cu ochii
cand simti ca-i rece
si pulseaza fierbinte
intr-a ta. 
nothing else matters

vineri, 2 iunie 2017

ION

e-n floare mana cerului
din sarutul proaspetei arome
si rug de sange palpaind
teaca boabelor imbraca
pentru viata dinainte
treptele urcand
spre plaja marii
unde scoici in forme colorate
reci si calde-n briza-nsorita
pestii-neaca-n spuma marii
plimbarilor sub clar de luna.
buzunaru-i pregatit alaturi
palma ferm-o tine pe gingasa
ei pereche ce bobul arboreaza
printre adieri nocturne
talpile ce leviteaza
parca sireturile-s imbibate-n granule
de timp minat de ere mii
si lacate-ncornorate
pasarela re-nvie prezentul
continuumului nocturn
din bula magicei petreceri
de pasi sustinuti indeaproape
de maini-mpreunate
ca stelele ce-nsotesc luna
faurul sora cu Soarele
din ziua de apoi in care
amandoi la masa mare
apa marii-ngemanand privirii
premiul cel mare asteapta
pe la ceas duios
de seara
cand inima adoarme-ncet
pe pieptul cu care arde-n acord