luni, 12 iunie 2017

ancora

asimptote peste cai nespuse
valuri fade-n nestemate mii
pasi fierbinti si aripi transparente
cercul vietii-nchide falnic
intr-o mana calda-rece
unde-un deget lin pulseaza
asteptarea care-a stat
de veghe
peste timpuri, geografii marete
crezuri, zei, ingeri si demoni
cu fiecare noua zi
tot mai aproape
de mireasma neintamplarii
dragostei ce-si afla rostul
cu argheziana ambitie
a sentimentului cel mai nobil
ce se-nalta-n zari albastre
de dimineata si-n plina zi-nsorita
pana si-ntre pietrele reci
de stanca ascutita
dur, de valurile ce-o izbesc
cu setea patimilor din pocal
ce niciodata n-au cutezat tradarii
ciocul aniversar.
si ca temerarul firicel de iarba
inverzit cu prematura aruncare-n viata
batut de soarta vanturilor indecise
pleaca uneori si capul
ca sa eschiveze cu succes
se ridica falnic si deloc ridicol
cand chemarea norilor si roz
si deschis albastru
sidefiul marii-l arboreaza
catifelata aroma de sarut
de pe buzele femeii care
se apropie necontenit
de ziua aceea-n care
da rosti-va ferm si-mplinit
destinul sa-nsoteasca zeii
muritorilor ce se-nalta
iubind necontenit
doar adevarul pur
si noi scrie cu foc
pe spuma valului
ce-adie-n crang

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Cafea si-o pilda vitala

- Ce nume ai da tu nesimtirii, vreau sa stiu si parerea ta, da? - Neobrazare... eu stiu, poate ca i s-ar mai putea adauga si alte sinon...