duminică, 13 august 2017

foc

catalist de farmec pur
osanda la ceas de seara
pe frisonul fricii reci
ce-ngheata apa de la moara
din clabucii care spala
covoarele de alta data
lucrate cu sarg si sudori
de mainile zbarcitelor mame
trecute de bariera timpului
prin focuri si razboaie
ierni si inundatii
nu doar spini de trandafiri
prinsi-n buchetul miresei
aruncat pe spate
la o adica sa vedem cine
oare o fi noua norocoasa
cand din ierburi scoasa
roua putrezeste-n parg
de soare molcom si tardiv
uitat pe cer
ca pe o panza
unde pana vopselelor pastelate
aprinde flamura iubirii
omului ce-o-mparte
cu ochiul inmiit
de dincolo de cortina
atelierului ce face sa se faca
viziunea care penetreaza
minti si ochi si soarte
in candelabrele fericirii
impartasite cu fervoare

duminică, 6 august 2017

#go2france

septicemia ciorchinilor durerii
face sufletul sa vibreze
cand pe crucea nemuririi
doi ingeri ei atarna
cu aripile plecate
spre nadir sa caute scapare
din surghiunul transformarilor perpetue
cand nici natura nu mai tace
si e rost atunci de plans
din cer cu nori si zambet
in culori pe obrajii falcilor
cascate de fada coloratura
a cascadelor siropoase
din lacrimile fericirilor
ce trec de bariera lui daca
si-mplinesc de fiecare data
pe amfitrionii ei ce-o cheama
cu noutatea diminetilor cu roua
pe veranda-n talpile goale
pe umedul fir proaspat iesit din salon
de iarba tanara fecioara
nu leoaic-a lui Blaga
dar ferice de cine-i ferma
si n-o stie, ea simte tot cu pasiune
atunci cand realmente cheama
iubirea naste pururea-naltime
care poarta omu-ntre zei

sâmbătă, 5 august 2017

subtire


carismatici si naivi
mai sunt unii guralivi
ce-apuca doar sa emita
chiar si-n zi de sarbatoare
cand alimentara tace malc
si evlavioasa cruce toaca
din colina scoala satul
Dumnezeul ritmurilor matinale
acompaniat de agricultori pe camp
ce-mprastie mirosul facerii din furci
sa se ridice tulpinile-n lanuri
sa se vada si din cer
unde are s-aterizeze parasuta
iesita din garantie
ce transforma muschii si mandria
in lacrimile varsate
pe crucea din fier
din cimitirul unde va zace
viata ce radea-n poze
cu grade-n piept
si pe sanie se tot suia
puiul care tot uita
cum e s-auzi povesti
inainte de culcare
seara cand focul incalzea
familiile caselor din vecini
nu si gloria temerara
a celor care-ngheata
in beciul din castel

taras

se-aude-n camera cum doarme
puiul mic ce se-ncovoaie
sub durerea care nu-l slabeste
decat poate la cum pare
cand zgribulitse zvarcoleste
si-alinare-i cauta de zor
mama lui cu tramazol
diluat in lapte cald
si-ndulcit cu ceva miere
pupa fruntea alb-galbuie
ce se lupta prea tarziu
cu moartea.
ruga-n tavanul mintii
sub candela aprinsa
patru colturi descantate
si o usa care piere
fereastra-i iar deschisa
duhurile rele ca sa iasa
nemuririi celui mic
femeia-n floarea vietii
isi pune existenta proprie gaj
si prilej de scanteiere
ceru-i cade la picioare
si nu-n cap
ia-ti femeie zi de odihna
cum sa i te iau
si cine-l mai creste?
asa va scap pe amandoi
si va iau la mine
cel mai bine.
tacere

vineri, 4 august 2017

piei

se prea poate ca sa fie
vestea proasta surugie
peste vesta cea de toamna
ea se poarta cu simtire
cand in diminetile cu bruma
cerul tot va vrea sa tina companie
stropind de zor cu armonie
batuceala cea inalta
pe trotuarele mizere
'n apa-n care are
sa se-mbibe scorojeala
castanelor muiate-n spirt
ca sa freci piciorul cel beteag
si tentativa populara vie
sa repari piesa nefunctionala
crunta metamorfozare
a-nceputului de coacere
pizza-i quatro staggione
si-i ma da nitel culoare
campurile s-or culege singure
dar nu la fel de bine
si de mult ca altadata
cand buricele de deste verzi
se-ntareau sub soare vesel
si cantarea foamei serbede
ropotea remorci cu saci
in muzica fanfarelor pe picioroange
de la ritm si stil cu fler
si pana la epuizare
abolirea diferentei de-naltime
motiv firesc de ropot de aplauze
si-apoi tacere