miercuri, 8 noiembrie 2017

Francizele si traiul bun, sau cum e conceptul de piata frate cu romanul

- Totul a pornit cu french fries si de-acolo s-a dus naibii bucataria traditionala, c-a venit omul flamand si-n pauza de masa si-a zis Ba mi-e foame, da-mi ceva repedesa pot sa ma satur fuga, ca-ncep munca-n 20 minute, vorba vine-n 20 minute, ca 20 erau cand am luat pauza, adica acum 7 minute, c-am asteptat la semafor, pana am venit, trecut strada, da, deci 13 minute acum cand dau comanda, pana se face dureaza 2-3 minute, raman de toate 10, din care 7 imi iau ca sa ma-ntorc, sa-ncep jobul la timp, fara  vreo penalizare, sau taiere de ora, ori nevoia de a ramane extra-time, toti pleaca si eu mai stau sa lucrez, ca ce sa vezi, nu m-am putut incadra-n timpul alocat pauzei de masa! Nu vezi, fast-food, lant, ala, ala, ala, franciza, Mc Donald's, plus restul care vin sa-l concureze oriunde pe glob, nu stiu frate, e o problema cred eu de mentalitate...
- La ce te referi?
- Ma rog, la ce-as putea, la altceva decat la actul simplu de a manca si despre care eu cred ca nu ar trebui nimeni sa se impiedice de el, nici omul care trebuie sa se alimenteze, nu dupa traditionalele ore de masa, ci cand i-e foame, ca e la scoala, acasa, la serviciu, excursie, sau altundeva, dar nici in alta circumstanta, cum ar fi de pilda, cea de la serviciu, unde cineva sa spuna angajatului, ba nu manca mai mult de 10-20 minute, ca te ard la bani, e stupid! 1 la mana, ca atunci cand omului i-e foame nu are randament daca nu-si astampara stomacul, 2, toata lumea trebuie sa manance la un moment dat si deci nu scrie nicaieri ca un sef poate manca, sau lua pauza de mai multe ori decat simplul angajat, doar daca e cel mai mare-n grad, sau face ore suplimentare, in orice caz in timpul normal de lucru toti au dreptul la pauza de masa, pe care o iau dupa cum e cazul, adica, nu poti incepe la 7 programul si sa mananci la 12, c-asa vrea seful, cand mai ai un pic si-ajungi acasa, mananci la 10-11, sa poti sa si lucrezi, nu doar sa te tari pe tine pana gati programul de activitate.
- Angajatorul are dreptul de a formula un regulament de ordine interioara, care poate include, oricat de mercantil ar putea sa para si chestia asta pe care tu nu o agreezi defel, care masoara timpul pauzei alocate servirii mesei. Ce vreau sa spun e ca un angajat mai ia si alte pauze, de toaleta, de o tigara, ba i-e rau, ba nu se simte bine care-i totuna cu cealalta, dar pentru el a trage uneori de timp e ceva absolut innascut, pentru cei mai multi, nu vreau sa generalizez, dar psihologia celui pus sa munceasca
asta spune, omul cauta sa eschiveze responsabilitatea, timpul, seful, controlul, tocmai din ratiunea de a se opune la ceva prescris, fixat, el vrea bunaoara sa nu aiba sef, sa ia si bani si daca se poata sa nici nu faca nimic pentru ei, doar sa ia cardul sa-l bage-n bancomat si sa scoata banii cand are nevoie de cash de s-ar putea ar fi ideal pentru el, nu-mi spune mie, c-am facut studii de piata pe tematica asta si am cules o droaie de material cat pentru 5 teze de doctorat in mentalitatea colectiva referitoare la masurarea timpului.
- Frate, dincolo de discutia argumentata din mai multe directii, luand partea cand pe de-a-ntregul a celui care da de lucru altora, cand omul care se simte intr-un fel sau altul nedreptatit cu privire la unele aspecte ale derularii programului efectiv de lucru, tin sa te anunt solemn ca voi fi unul dintre acei antreprenori curajosi, care va dori nu un start up, ci direct o franciza, lucru cu cap merge mai bine ca hard work si cine stie daca-s rezultate de pe urma ei, daca mai prind si-o criza cum a fost aia economica mondiala, o pun de mamaliga!
- Deci ai gatat cu firma, gata a iesit?

- Da si pun deoparte capitalul sa preiau franciza Tucano Coffee, locatia e perfecta, eu aduc aerul tanarului antreprenor dornic de afirmare cu ceva deja probat si reusit, vreau sa ma bucur de succes si Gabi, avocatul care ma ajuta cu tot ce-nseamna documente, clauze, contracte mi-a recomandat francize.ro site specializat unde oameni dornici sa-si imparta timpul si activitatile ajuta mediul antreprenorial intr-o piata inca virgina intr-o Romanie din Uniunea europeana a mileniului 3 unde exista o rata slaba, undeva doar la cateva, 10, poate 20 microintreprinderi, orientare, afacere, independenta profesionala la 1000 locuitori, asta intr-o statistica avizata a cercetatorilor cu nume si renume.
Mediul inovator, poate criza de idei, sau lipsa de curaj sustinut pragmatic si de altceva decat un surprinzator avant cu sorginte latina, vorba lu' Lacatus la Sevilla, trag eu dom' Emi, ca daca nu-i frig una, de ati vazut si voi, Barcelona-Steaua Bucuresti 0-1 dupa ce trasese Marius al nostru, pentru ca eu nu cred ca suntem ca natie slabuti in a ne masura cu altii, nu? Plus ca starea natiei, alta decat emisiunea lui Dragos ala de la tv nu e dintre cele mai putin vii, noi cream, ridicam, facem sa fie ceva si din nimic, la modul constructiv, pozitiv, nu la modul telenovelistic, da?
- Da, am si eu fel de fel de colegi in fabrica pe care-i vad in pauza de pipa la fumoar, cum deapana ei amintiri de-acum ceva ani cand trageau pe santiere prin Italia,  Spania, Danemarca, sau pe unde i-a mai dus firul alegerilor vietii, toate, dar absolut toate relatarile astea au un lait motiv, anume, dincolo de Romanul s-a nascut poet, asa cum pasoptistul Vasile Alecsandri o sustinea la vremea lui, eu concluzionez, Da, domnule, romanul creeaza, face si pe dracu-n patru daca trebuie sa razbata si sa strabata orice fel de drum, cu suis, curbe, denivelari, pentru a ajunge unde-si propune, sau sa o luam cu inceputul, sa depaseasca impasul, hopul, pragul greu peste care o situatie nefavorabila, interpusa la un moment dat pe traiectul evolutiei sale a venit si i-a dat socotelile peste cap.
- Deci, da, dincolo de date nu foarte incurajatoare, te afli si tu in batalia cu morile de vant, dar nu in celebrul roman cervantesian, nu vrei si tu sa ai biroul tau, subalterni, rapoarte de controlat, statistici de prezentat tot prin cei de sub tine cand vin maharii ai mari in audit neanuntat, vrei sa te zbati si vorba parintilor nostri, vrei sa-ti castigi tu pe munca si pe banii tai obtinuti ca urmare a prestarii ei pita cea de toate zilele!
- Fix asa, da!
- Well, good luck!
- Mersi, ai din partea casei, invitatia de a face prima comanda la mine la Tucano Coffee, Love, Peace, Coffee! Seamana cu Eat, pray, love, doar ca aici viata ti-o faci tu mai buna intrand in cafeanea la mine, unde te-ntalnesti cu cine vrei tu, simti si crezi ce vrei tu, nu te-astepta sa o gasesti pe Julia din film, ca sigur nu toarna vreo pelicula pe la noi, ca sa fiu eu pe faza si sa rog un travel-guide blogger sa mi-o aduca pe terasa! Tu vii, te faci comod, citesti ziarul, te intalnesti cu mine, sau cu cine vrei tu, ai muzica aleasa in fundal, terasa cu priveliste brici, zona de amplasare linistita, neaglomerata de trafic auto-moto, deci nu e poluare respiratorie, nici auditiva prea mare, ai liniste la suc, ceai, cafea, bere, vinulet, discretie pentru intrevederi private, interes de serviciu, timp liber, tot ce vrei! Unde mai pui ca, peste toate cele cate sunt acolo, eu mi-s creierul inspirat!
- Inseamna ca si-au facut bine treaba ceilalti mentori care au preluat afacerea inaintea ta, ti-au dat si tie niste know-how! Hai sa mergem! Acum, taiem panglica?
- Ia foarfeca si hai sa vedem!
- Ah, pai tu spuneai doar ca ai capitalul si ca-l vei dirija la sfatul avizat al avocatului tau sa preiei si tu franciza cafenelei Tucano, iar ca pentru asta din catalogul francizelor din Romania unde am intrat eu acum, mie-mi surade deja o idee, pentru fiu-miu, stii, e pustan acum, abia-ntr-a 9-a, dar cu informatica si cu disciplina si rigurozitatea pe care ti le confera, cel putin la mine asa a functionat educatia pe directia asta reala, l-as vedea administrand o afacere unde eu incep sa ma informez din timp si-i dau drumul, o transform in ceva de sine statator, iar el la vremea lui, majoratul sa-l prinda patron de afacere cu franciza europeana, parca nu e ceva de loc comun, ce zici?

- Pai da, nu-ti zice el, poate nici nu-i place ideea in fond, ia-mi, sau da-mi un Ferrari rosu, s-agat tipe, sau ia-mi Bmw sa plec la mare-n Baleare, dar un cadou de
care povestesti tu, la majorat nu e ceva de neglijat! Pe bune!
- Deci mergem la mine, da? Ia sa vad daca mai stii si unde!
- Tucano Coffee, am retinut!
- Bun! Tu despre ce ai zis ca ti-a facut cu ochiul pentru majoratul lui Florin, sa-i predai afacerea francizata la cheie?
- Ceva mai mic ca amploare, investitii initiale, timp devotat supravegherii afacerii si asta pentru ca eu le am pe ale mele la fabrica, el nu stie nimic din ce-l va astepta pentru cand se va face mare, iar eu nu vreau sa-l indepartez de pe drumul pe care asumat si responsabil 100% il va alege, ci doar sa-l ajut cumva, nu sa-l incurc, nu sa-i ingreunez parcursul!
- Totusi, zi-mi un nume, o directie, din catalogul ala cu francize!
- Bai, locatia n-ar fi greu de-ntretinut, discret sa o inchiriez pentru 30-49 ani, s-o cumpar, s-o amenajez si s-o pun in circuit, capital este, timp nu prea e cat sa fie evident pentru vecinii de pe scara ca vine patronul acasa, nu dom' inginer de la 2! Un amanet used products, sau jewelry, ceva mai mic care sa creasca odata cu el si care la inceput de drum al sau autonom in viata sa-l ajute si sa-i dezvolte spiritul antreprenorial pentru mai tarziu!
- Te stiu om serios, tu ai treaba cu ce crede taica de sub tine despre tine, ce esti pe vremea impuscatului sa-ti fi scris pe usa fam. ing. Dumitru Sergiu? Nu!
- Nu, evident ca nu, doar ca ce vreau sa scot aici si acum in evidenta e faptul ca un om foarte ocupat nu mai prea are timp liber, diplomatul plin mai mereu in cursul saptamanii, acte, ochelari, fumat, chip preocupat de incasari, marfa, livrari, comenzi, alea-alea, stii, termeni comerciali, ca deh, acum daca nisa e pe comercial, nu pe servicii de alimentatie publica asa ca la tine, iar eu nu asta vreau sa las impresia pentru a se crede despre mine fel de fel de povesti!
- Pana la urma daca s-or crede, te-o opri el careva sa te intrebe, auzi, dom' inginer, dar ce te framanta, bre asa, atata, de te tot vad ingandurat? Si apoi tu-i spui ceva, omul se lamureste, daca te crede sau nu pe cuvant si aia e, daca nu scorneste ceva legat de mariaj, ca cine stie-n ce te-ai bagat si tu toata ziua plecat de-acasa ajungi inapoi rupt in gura de somn si de nervi, cum poate ca da chipul tau obosit cateodata impresia, sotia la fel, va vedeti putin spre deloc acasa, baiatul nu mai e mic sa va uneasca intr-ale convietuirii, mai are putin si-si va avea propriul drum, doar cine stie ce avere veti fi avut voi, de va plafonati in a nu va lasa reciproc liniste si a va separa  destinele?!!!
- Lasa-ma ca scenariile, dom' patron, hai sa taiem panglica la tine!
- Haidem!

Articolul participa la Superblog 2017.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Cafea si-o pilda vitala

- Ce nume ai da tu nesimtirii, vreau sa stiu si parerea ta, da? - Neobrazare... eu stiu, poate ca i s-ar mai putea adauga si alte sinon...