vineri, 17 noiembrie 2017

Party Royal in Poiana Brasov


Dragutul de Radio 1 Brasov si fratiorul lui care inca mai exista, Radio Brasov, acela in jurul caruia s-a format reteaua Mix fm la un moment dat au fost pilonii dezvoltarii unui spirit frumos, tineresc, liber, creativ intr-un Brasov al anilor '90 care venea dupa o perioada in care ciuma rosie-l transformase in oras martir cand natiunea si-a unit vointa si vocea si cu sacrificii umane s-a reusit ce nu parea a fi vreodata posibil, Ceausescu si regimul sau sa nu mai fie realitatea fiecarei zile, ci istorie.
Aparute ambele in anul de gratie 1993 la putin timp diferenta, din initiativa a doi oameni de vaza ai orasului, unul un domn Brutus, altul un domn de profesie inginer, cu nume de filosof antic grec, intrat in politica si facand pana de curand cariera in functiile inalte ale judetului din inima tarii, cele doua posturi de radio au fost rampe de lansare pentru multi dintre tinerii care atunci isi vedeau din posibilitatile pe care deschiderea granitelor spre vest si democratizarea regimului politic la noi le ofereau sanse mari de a-si indeplini visurile mari oriunde in lume. Cum sarbatoarea zilelor orasului, October fest-ul, vreo victorie a stegarilor in fata liderelor primei ligi nationale mai aduna multa lume bucuroasa de reusita la poalele Tampei, de fiecare data cand era pe rand ziua Radio 1 si apoi Radio Brasov era cu muzica, distractie, fest si voie buna in oras si nu numai. La o probabila reunire a redactiilor celor doua posturi pe care o propun acum aici, in articolul prin care mai bifez o proba in Superblog 2017, m-as gandi ca pentru animatorii pupitrelor tehnice care trimiteau in unda informatie de actualitate si multa voie buna la pachet cu dezbateri si povesti si fan-cluburi de emisiuni, intalniri cu ascultatorii si cate si mai cate lucruri faine prin anii aceia de poveste, cand se canta si pe strazi noaptea Ole, ole, Argentina nu mai e!, sau Bravo Gabi Szabo, Elisabeta Lipa, Francisc Vastag, Simion si Marian Dorel, Leonard Doroftei un loc mai bun de organizare evenimente Brasov ca Hotel Regal din Poiana Brasov nu e.

Din mai multe considerente: ia ganditi-va voi bine si mai spuneti-mi cati dintre o medie de 30-40 de insi per fiecare redactie, adica dintr-un total de maximum 80-90, haidem sa punem asa de la noi 100, mai sunt astazi disponibili pentru o reunire? Pentru o reinviere a unui timp ce atunci parea pentru majoritatea dintre ei DJ-ii si prezentatorii si stiri de acolo, dar si pentru noi oamenii de rand, publicul ascultator de radio suspendat si de neatins, capturat parca pentru vesnicie intr-o sfera, glob de cristal din care doar fulgi de zapada mai dau curent iluzia si certitudinea totodata, ca timpul mai trece (stiti si voi ca ce imagine va reda globul ala se mai schiimba, da?) cautati sa vedeti cati mai sunt acum in viata, in primul rand, apoi care dintre ei si ele mai sunt in tara, apoi care pe unde mai sunt si veti vedea ca pe masura ce insirati intrebari, raspunsurile acestora vor restrange semnificativ numarul celor care ar putea, la o adica participa la o revedere colectiva peste ani buni trecuti peste ei si peste jobul lor fenomen, numai buni cat sa-ncapa intr-un salon de evenimente in Poiana Brasov

Fly Project le poate canta, chiar de nu toti mai sunt la prima tinerete pentru stilul imbratisat de Tudor Ionescu (vocea ambelor posturi radio brasovene la cativa ani distanta in trecut) si asta pentru ca daca e sa facem referire doar la mentorul multora dintre ei de-acum, Paul Ichim a adunat totusi niste ani si desi se pastreaza bine, parca mai iute l-as vedea dansand cu sotia pe un Demis Rousos, la fel Mihaela Tatu (de 3 x femeie) nu mai e nici ea o domnisoara cu fundite si cosite, Nora se tine bine, la fel si Onelia, Anca, Bianca, Misu Barb si Roxana. In plus mirajul muntelui nu mai e pentru toti la fel, unii nici nu mai sunt printre noi (daca mult prea devreme unii ne-au parasit accidental, cum e cazul prea recentei disparitii in noapte a lui Gruia), unii s-au obisnuit cu aerul si distanta Americilor (Ladislau si Tedi, Camelia one fm in Canada), Constantin Dragan (francofilul care prezentase stiri ultima oara pe ecran in prime time, acum e in Suedia stabilit), dar chiar si asa, ca pe vremuri cand fiecare dintre radiouri dadea mare petrecere mare in centrul Brasovului, eu spun ca acasa a ramas si pentru suficient de multi dintre ei, inca Brasov si inceputurile lor au fost aici.

Iar acasa nu se defineste ca spatiu locativ unde dormi, mananci si nu curge apa pe pereti de la robineti, ci e un sentiment mai intai de toate care-ti confera autenticitate cand fel de fel de ipostaze, decizii, drumuri, sau alegeri pe care le ai de facut la un moment dat te incearca si atunci Acasa ramane Axis mundi, ancora ta de putere launtrica. Sau cum ar fi anuntat-o Dan pe vremuri, viata e frumoasa prieteni, vineri seara avem mare petrecere in Poiana, da!

2 comentarii:

exprima-te liber!

In cautarea linistii interioare

Auzisem despre o fetita care intre timp a crescut si doar problema pierderii bebelusului de care avea grija fusese aceea care-i manca sufle...