luni, 5 martie 2018

Hai tata

Calatori prin lume si viata, prin timp si locuri suntem inca de la inceput. Venim in viata dintr-o iubire al carei rod suntem si ne diferentiem unii de altii sau ne evidentiem unii in fata altora in fabrica de fericire/ facut copii, acolo unde mamele noastre dupa toate chinurile facerii ne asteapta sa ne stranga la piept. Dupa care timpul trece, copilaria de la joaca in fata blocului, sau in curtea casei trece in scolaritate si de aici fiecare ins isi alege vocatia profesionala si cum isi va continua restul vietii si langa cine. Indiferent ca presupune alegere si transformare, viata este continuitate de timp si spatiu pe care o resimti pe propria piele functie de cand si ce decizi la un anumit moment dat. Privita ca o calatorie, viata nu e doar vacanta si concediu, luna de miere, dar se poate trai si experimenta si prin intermediul unor astfel de momente privilegiate de respiro de la activitatile curente. Intotdeauna e important locul din care pleci inspre un alt loc in care vrei sa ajungi si despre care ai cautat sa afli macar o ruta care te duce acolo. Ca un Marcel din In cautarea timpului pierdut proustian sa purcedem intr-o calatorie de vis, la capatul careia prin toposuri, obiceiuri, limbi diferite trecand, vom incerca sa urmarim ce, cum, cat si din ce cauze, noi ca subiecti calatori suferim metamorfoze. Sa fie oare doar pecetea gandurilor indepartarii pentru un timp oarecare de locul, timpul, adapostul si vatra, familia si amintirile care ne definesc cel mai bine Acasa, ori poate cutezanta iesirii din matca lui Acasa pe masura ce distanta geo-temporala de ce ti-e cunoscut creste neasteptat de mult si atunci neprevazutul lasa loc dorului interior sa se strecoare-n minte tot mai pregnant, iar calatoria, oricate alegeri de destinatii ar avea, cu tot cu farmecul aventuros al noutatii, sa capete in atare conditii o importanta de ordin secundar? Un experiment care da mintii de lucru, relaxarii sa intervina, stresului cotidian sa dispara. In 5 ore pregatesc fuga trollerul cu 2 blugi si 3 tricouri, alti adidasi decat pantofii casual pe care-i port cu jeansii aferenti, 2 camasi just in case, o geaca, alta decat cea cu gluga pe care o am deja pe mine. Bun! De dus m-oi duce, dar unde? 


Circuite Christian Tour raspunde prompt cu o provocare: un itinerariu interesant cu 3 destinatii, startul Umbria - Italia, continuarea cu Iordania si linia de finish Japonia. Din plina inima a Italiei, regiunea Umbria, impartita in doua provincii dintre care una si da numele capitalei regiunii, Perugia, se remarca printr-o geografie propice drumetiilor, caci relieful situat cu dealurile bine impadurite la o altitudine ce face caldura napoletana sau siciliana sa fie suficient de bine amortizata de o filtrare naturala a aerului ce tine departe disconfortul efectului de sera resimtit pregnant in sudul peninsulei. 

Farmecul Umbriei din inima cizmei italice rezida in frumusetea deluturilor verzi, impadurite, unde casele ridicate nu impozant, dar cat sa confere bunastare si confort mainilor muncitoare care lucreaza pamantul de pe langa ele, care cresc animalele pe langa curte, cresc si intretin hectare intregi de vie si de livezi cu pomi roditori care duc dincolo de hotarele peninsulei produsele naturale, ecologice in Comunitatea Europeana, pe piata careia intreprinzatorii mici si mijlocii sunt incurajati sa acceada aplicand proiecte de dezvoltare durabila ce primesc finantare europeana nerambursabila. Nu intamplatoare este comparatia sau asocierea Umbriei cu Brasovul romanesc, pozitionarea geografica, relieful asemanator, cat si preocuparea de ordin curent dintotdeauna a oamenilor din ambele locuri fiind aceea de a asigura perenitatea gliei puse la lucru sa rodeasca pentru a furniza hrana. Agro-turismul, sau eco-turismul rural cu particularitatea sa culturala in marea unei diversitati plurivaleitare a Uniunii Europene este, fara doar si poate o realitate care astazi apropie oamenii cu obiceiurile lor diferind de la o regiune la alta mult mai mult decat ar fi putut-o face regulile si conventiile socio-politice internationale in trecut, iar interschimbul acesta de valori e benefic. Aduce pe de o parte cunoastere si familiaritate unor locuri, tipicuri, produse carora li se ofera accederea la o piata de consum sigura, emergenta, pe de alta parte, din perspectiva consumului de servicii turistice si derivate ale lor, clientilor li se largeste vadit paleta de oferte din care pot alege. Perugia e orasul din inima Italiei unde Paul Codrea, la inceput doar un tanar argesean care facuse buna impresie in prima liga de fotbal de la noi, ajungand om de baza in lotul national de tineret al Romaniei, a facut o treaba buna in Il Calcio. As fi putut spune, dar ar fi fost eronat, ca Dan Petrescu jucase pentru ei, dar in anii '90, bursucul poposise ceva mai la sud, la Foggia. Splendoarea verde, calmitatea locurilor unde pomii dau in floare primavara ma atrag mai mult ca meniul ristorantelor. Mancarea are un gust si mai bun atunci cand in spatele farfuriei aduse de ospatar sta povestea unei trude, o munca ce leaga mai multe verigi ca intr-un lant de procese ce presupun continuitate si munca sustinuta. Iar asta, in logica importantei lucrurilor si actiunilor in aparenta simple pentru starea de bine de peste zi, leaga Perugia de Assisi si descrierea Sfantului Francisc, ocrotitorul inocentei copiilor de beatitudinea pe care o poti trai de parca ai avea aripi.

Locul este cauza, iar farmecul Umbriei rezida in bogatia verde care saruta parca privirile cu generozitate atunci cand monotonia gri te desparte de tine. Pilda a fericirii traite in lumea simplitatii, Sfantul Francisc din Assisi transmite o stare aparte pe care o resimti de cum te apropii de Umbria. Drumetii, locuri pitoresti, oameni primitori, gospodari si generosi sunt toate cadrul perfect in care sa te desfeti si sa intri in pielea eroinei interpretate de Julia Roberts in Eat, pray, love. Notorietatea best-sellerului ecranizat mai apoi are mai putin de a face cu propria experienta, credeti-ma cand v-o spun, Umbria are farmecul ei, povestea istoriei sale, misterioasa curiozitate hranita si devoalata cand Universitatea din Perugia, pe care o vizitam e azi la zi cu programele de studiu, mai mult decat predilectia pentru dogmele scolastice care se manifestau preponderent la inceputurile secolului al XIV-lea cand pe langa manastirile catolice au inceput sa apara universitatile in principalele orase-targuri ale Europei, nu doar in peninsula Italica. Step 2: Din frumoasa Umbrie, cea cu dealuri frumos impadurite si case, cabane si pensiuni primitoare iau avionul spre Amann. Capitala Iordaniei ma gaseste asteptandu-mi randul la verificarea documentelor imediat dupa aterizare, inaintea mea doua persoane sunt invitate sa intre in alt birou insotite de ofiteri de securitate pentru control detaliat, alte explicatii. Cert e ca, asemanator unui zambet de pe banca de vizavi cand citesti sau iti relaxezi sezutul intr-un parc, sau un cascat in metrou ce devine contagios, faptul ca alti doi inaintea mea au fost invitati sa dea explicatii suplimentare nu mi-a lasat un feeling tocmai bun pe moment. Dar cum mi-a venit randul iar ofiterul de la ghiseu m-a intampinat cu Hello sir, welcome to Jordan, sorry about that, we had serious concerns about them, please enjoy your trip in our country, I recommand you to visit Petra and please say hello to my son, he's chef at the second floor European restaurant from Hilton hotel, here in Amann. By the way, Yousuf it's my name, nice to meet you, please enjoy your time in Iordania Experience! 

Mut, raspund printr-un zambet si o sincera coborare a capului, in semn de validare si pretuire pentru care imi apropii ca un sportiv palmele intr-un gest care spune mai mult ca 1000 cuvinte. Imi recapat instantaneu starea de Zen, recuperez valiza de pe banda si intru la toaleta pentru ca zborul a presupus momente cand turbulentele au oprit accesul la WC, iar emotiile de la ghiseu au avut efectul lor. Transfer cu putine peripetii de la aeroport la Hilton, caci un taximetrist paru ca mai avea putin si ramanea fara masina din cauza unui incident neasteptat similar cu cel din filmul Taken, cand Bryan Mills ajunge pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris si-l identifica pe Paul, tanarul ce-i racolase fiica. Watch my back all the time si pentru ca nu fu cazul, nu intervin, imi preiau camera, home sweet home, ma fac comod, dus semicald, apoi ies pe terasa cu ziarul local intr-o mana si telefonul in alta, primesc un apel important, raspund, soarele-mi zambeste gingas, amintesc ca nu pot s-o lungesc mult, am treaba, in fapt autocarul cu ghidul ar cam trebui sa fie in parcarea hotelului intr-o ora si  jumatate, numai bine sa cobor la restaurantul cu specific european unde va trebui, imi amintesc pe loc, sa-l salut pe fiul ofiterului de securitate de la aeroport, tatal lui ii transmite prin mine, doar un strain, gandurile sale de bine intr-o noua zi a existentei noastre. Comand, prompt si ca la carte sunt servit, cer elegant ospatarului sa anunte cheful din bucatarie sa vina sa mi se alature putin timp pentru ca am sa-i transmit un mesaj personal de maxima importanta pentru acesta si care nu comporta niciun fel de refuz ori amanare. Primesc rugamintea-mi cu intelegere si omul inainte sa-mi aduca mancarea, imi spune doar: All right, sir, as you please, Mourrad is a very good young man, I'll tell him now! Transmit salutarile mele si ale tatalui tanarului bucatar, brusc fata i se insenineaza angelic si mustata nu foarte stufoasa pe care o poarta mandru continua sa-i mentina pe chip mina unei sigurante de sine pe care, o inteleg acum mai bine ca oricand, vestea ca tatal lui s-a gandit la el si m-a ales pe mine, un alt strain sa-i transmita lui gandurile bune ma face sa ma simt minunat, o data util, confortabil, a doua ma simt cumva parte din familia celor doi barbati, tata si fiu si un gand pozitiv imi trece prin minte foarte rapid, ca atunci cand pus intr-o situatie extrema, gestica si automatismul antrenat in timp te scot la greu. Fiul imi cere permisiunea de a ma acompania, aprob si urmatoarea ora povestim cate-n luna si-n stele, mancarea trece in plan secund, beatitudinea ma duce-n al noualea cer. Observ ca ospitalitatea genuina a iordanienilor tine nu doar de foame, iar asta pentru ca odata ajuns la Petra cuvintele baiatului lui Yousuf ma ghidau parca inaintea povestilor pregatite artistic de catre ghidul talentat si bine pregatit cultural sa ne ofere satisfactie tuturor membrilor din grupul care vizita acum Petra cu fascinanta ei pozitie si infatisare, o delectare pentru ochi, trup si minte in egala masura. Ma simt ca Fernando din Alchimistul in plin tranzit pe urmele unui levant care-l poarta pe tanar spre Piramidele Egiptului si comoara ingropata acolo, spre inima Fatimei, femeia puternica a desertului care stie sa citeasca semnele cartii vietii, ori ca un antic comerciant cu lana, matase, bumbac sau alte materiale textile strabatand anevoioasele suisuri si coborasuri ale dunelor de nisip pe puntea ce lega Batranul continent de Asia, Drumul matasii. Talentat si devotat prin emfaza cu care prelungeste fiecare cuvant rostit in povestea lui, ghidul ne prezinta tara ca pe regatul hasemit al Iordaniei, de ale carei destine se ocupa regele Abdallah al doilea, un om de vaza si-n Liga natiunilor arabe, organizatie similara Uniunii Europene, sa spunem. Tara predominant musulmana asigura cadrul prielnic coexistentei si altor rituri ca de pilda crestinismul si iudaismul, data fiind proximitatea geografica si lingvistica, Egiptul si Israelul, toate datele astea transforma Iordania experience intr-o fascinanta calatorie in trecut, prezent si viitor sub auspiciile unui continuum, unde istoria, influentele culturale, spirituale confera unicitate si o identitate de sine intr-o mare de pluridiversitate multiculturala intinsa pe toata lungimea bazinului mediteraneean si pana dincolo de peninsula Arabica, Sinai si Marea Moarta si cea Rosie. Cultura si civilizatia, generoziratea ingenua a oamenilor care populeaza locurile prin care trecem cu grupul fac Iordania o destinatie atractiva nu doar pentru o destinatie sau doua, luate izolat, pentru un grup focus situat intre valorile unui anumit interval temporal al varstei membrilor grupului. Cert e ca povestile despre istoria si intermezzo-urile geografice la care recurge ghidul nostru dau sarea si piperul unei aventuri de buna seama regasite in seriile unor filme unde misterul e cuvantul-cheie preponderent: Bibliotecarul, sau chiar pana la Indiana Jones.

In ceea ce priveste Petra, solemnitatea si grandoarea ceremonialului care te cuprind de cum cobori din buz intr-unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume iti ridica efectiv parul pe tine. Nu musai pe cap, daca intre timp calvitia e loc comun in viata ta, dar senzatia de infiorator, de magnific, de frumos te lasa si rece si cald, mut in primul rand si apoi fascinat de tot. Stanca sculptata de culoarea ruginie aminteste de expresia Palat de clestar. Scara la care totul ti se releva aminteste de Egipt si platoul marilor piramide faraonice de la Tel Amarna, iar de aici si pana la anumite conexiuni pe care le faci instantaneu nici macar 1 pas intreg nu-ti ia. Scara la care edificiile fiinteaza de atunci si pana azi, e cert ca a avut rolul de a intimida poporul, plebea si de a ajuta misiunii liderilor locurilor sa pastoreasca destinele tarilor lor, asa incat pentru oamenii simpli, regele sa fie perceput ca zeul din cer. Una din recent introdusele pe lista Minunilor Lumii, facand parte din patrimoniul cultural al Unesco, Petra atrage turistul nu doar prin somptuozitate, cat prin ceremonial, culoare si o nota de similaritate cu cateva mici distinctii care-i confera unicitate pe o trasa imaginar lasata de minte sa treaca prin si sa uneasca de la un capat la celalalt bazinul mediteraneean cu Sinaiul si Marea Rosie. Verticalitatea impozanta aminteste de stilul latin antic, de Panteonul elen si de un update elenistic alexandrin si merge pana la Sfinxul si platoul piramidal de la Tel Amarna. 3 zile de vis, intr-o experienta cum cu greu as putea-o uita, lasand o alta sa-i ia locul, cert e ca n-as numi intamplare fericita, sau potrivire de timp si loc, il intalnesc din nou pe Yousuf inainte sa ma imbarc in cursa spre Japonia, iar prietenia si respectul reciproc ne-a oprit pornirea unei imbratisari catre care ambii eram indreptatiti, am inteles situatia, serviciul ofiterului de securitate nu lasa loc pentru asta, in schimb cu alta ocazie aveam sa pot conta oricand pe prietenia omului locurilor acestora. Pentru oricand ar alege sa vina in Romania l-am rugat sa ma anunte ca sa reinnodam firul povestilor noastre din locul in care am lasat o virgula acum. Tara lui Mr Miagy, a Sake-ului, a tehnologiei informationale, a renumitelor marci auto, fiabile si echilibrate ca pret intr-o comparatie cu calitatea oferita clientilor sai de brandurile europene sau americane: Toyota, Honda, Mitsubishi, Subaru, tara sumo-ului, a karate-ului, a lui Yiruma, natiunea cu un puternic spirit de luptator educat si disciplinat de la cele mai fragede varste, unde inca din timpul scolii viitorul tarii este pregatit sa fie autonom si vocatia independentei de propria familie caleste, punand totodata bazele unei libere de orice fel de constrangere sociala alegeri in ceea ce priveste drumul in viata: vocatie profesionala, cariera si viata personala. Fara aceasta atitudine probabil ca nici n-ar fi putut dainui si nici n-ar fi putut renaste din propria cenusa dupa cate calamitati naturale au suferit ca urmare a seismelor puternice sau inundatiilor provocate de taifunuri devastatoare. Abominabila moarte a multor locuitori ai Hyroshimei, primul oras japonez asupra caruia americanii au detonat bomba atomica la finalul celui de-al II-lea razboi mondial e amintita azi printr-o statuie denumita Children's Peace Monument, cu o dubla fatetare umana, exprimand faptul ca moartea nu a ales atunci pe nimeni, indiferent de gen sau varsta. Moment solemn in fata statuii care aninteste de oroare. Cam atat despre aventura primavaratica pusa la cale prin intermediul circuitelor Christian Tour. 
Articolul participa la Spring SuperBlog 2018.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Misterul manuscrisului

  Misterul manuscrisului , romanul autorilor nord-americani Ian Caldwell si Dustin Thomason , aparut in traducerea din limba engleza sub se...