luni, 15 octombrie 2018

Aia da buna alegere, bravo!

Pe vremea cand abia ce se descopereau unul pe altul, Jan si Geta, el timid, ea cu o usoara senzatie de lectie invatata in privinta altor prietenii care n-au durat in adolescenta, nu se lasa prea usor curtata si nici atentie nu-i prea acorda, pentru ca-i era cam teama, o facuse mai deunazi de vreo 4 ori si sfarsise tot singura. Bine, teama era cu atat mai mare, cu cat nu mai avea nici 12-13, nici 15, nici 16, nici 17, era in primul an de facultate, facuse deja 19 ani, iar mirajul nu mai era la aceleasi cote inalte, cata vreme rezultatul fusese acelasi in tot atatea randuri. Dincolo de a fi facut atunci diferenta pe moment, de a se fi pus pe bune in pielea adultului si sa vada  ca acum, la fel ca si atunci care au fost in precedentele cazuri cauzele ce au dus la dez-prietenit, odata cu anii nu-ti mai dai voie sa repeti greseli, in punctele cheie, cele de a caror abordare de oricare parte a relatiei ar fi vorba, dupa propria optica inseamna alegerea continuarii parteneriatului, sau din contra, retragerea  din el. Avea, ca femeie de curand, plecata fiind si nevoita sa se descurce singura, departe de casa si de acasa, intr-o deplasare ce insemna un test ca pentru foarte  multi tineri ai tuturor timpurilor, o adaptare la viata si desrutinarea obisnuintelor spatiului familial, ocrotitor si explorarea necunoscutului, pe de alta parte speranta pe care mama ei o numea sec noroc, ea o numea merit si alegere in ceea ce priveste viitorul pe care-i placea sa spuna ca are si ea un cuvant de spus in ceea ce priveste faurirea lui.
Lucrurile nu ni se intampla, sau nu mie, spunea ea, eu nu-s ca mama sau generatiile anterioare ei si tipologiei feminine indoctrinate de timp si de fel de fel de obisnuinte sociale, eu vreau sa fiu ca Joanne D'Arc, ca Jane Eyre a Janei Austen si sa am ce pot decide din tot ce-mi va fi dat sa traiesc.
Acum stati putin si imaginati-va cum melcul ar bate suta de metri inaintea unui Ferrari, asa cu ideea ca Jan cu Geta ar putea juca impreuna partitura propriei lor vieti impreauna. Si totusi, sunt in masura sa va spun ca da, ei sunt impreuna acum, sunt bine, la 3 ani de la timidele lui incercari de a-i intra pe sub piele, adica a se fi facut placut si a-i atrage cumva atentia asupra-i, nu musai sa o fi si dezbracat de haine, desi poate c-asta anima primul imbold masculin cateodata, sunt si parinti, au casa lor, un bebeloi cu alura de soldat american, ca par nu prea s-a aratat claie peste gramada si foarte pasionat de sporturi, caci atunci cand tatal urmareste canalele de sport si se nimereste ca el sa fie treaz si activ, sa fie din prima captivat de ceea ce vede si-n felul sau aparte sa-si arate devotamentul si pretuirea pentru alegerea tatalui de a urmari programele acelea. 

Mami arhitect Bucuresti e mai ocupata mai mult dupa ce micutul adoarme, sa-l schimbe atunci cand semnalizeaza sonor faptul ca necesita ceva atentie si devotament pentru a putea adormi la loc dupa ce mirosul camerei se va reimprospata la un minimum de 10 minute de geam lasat deschis dupa schimbarea scutecului, cu neputinta mentinut in faza in care ajunsese la un moment dat.
Haideti s-o luam acum retrospectiv si sa urmarim pasii lor dinaintea atingerii impreuna a acestui deziderat fericit. Nimeni nu cred sa fie mai putin cutezator, atunci  cand implinind varsta maturitatii si intrand intr-o relatie, hetero, ca s-o lamurim de la bun inceput, sa nu si spere ca familia pe care si-o va fauri cu ajutorul proniei ceresti, moralitatii dincolo de frontiere si nu in ultimul rand cu imbinarea fericita si armonioasa a doua componente bio-chimice a datului fiecaruia dintre ei  in noptile calde cand iubirea-si vor fi daruit-o reciproc. Cel putin asa au stat lucrurile in cazul lor si iata ca procedand cum-necum, cu inspirate sau stangace atitudini, vointa lor si vointa celor din jurul lor, prieteni si familii, au inchegat ceva frumos. Si durabil. Si sunt dincolo de prieteni, parteneri intr-o structura socio-administrativa numita de conventiile socio-clericale statale familie si cu atributul traditionala, adica contribuabili la fondurile sociale ambii parinti nu doar pentru propriile individualitati, ci si pentru rodul iubirii lor impartasite, parinti si stim bine cat e de frumoasa, dar si cat de solicitanta e aceasta profesie, sarcina, datorie si cat de diferit se pot analiza lucrurile cand e vorba sa vorbim in statistici la nivel national cu preocuparile parintilor pentru proprii copii, in educarea si ingrijirea lor. N-o sa va spun acum c-au fost ca-n Prietenii, numai intr-o gluma toata viata lor impreuna si cu ala micu', nu, dar au facut apel la bunul simt si flerul interior si atunci li s-a deschis fiecaruia nu doar simtamantul firesc al lui cum trebuie sa simti cand forma de viata e la primele ei respiratii, ci si memoria propriilor trairi de cand chiar ei erau, fiecare in locuri diferite, bebelusii care au fericit parintii lor. Si prin aceasta re-legare a unitatii dincolo de frontierele timpului, povestea iubirii lor a depasit faza aceea a atractiei primordiale, trecand in etapa consolidarii eforturilor comune pentru cresterea lui Sergiu, piciul lor. 
Daca initial el o cunostea pe ea in partea a doua a anului scolar ce insemna pentru ea apropierea examenului maturitatii si asta a ajutat-o sa se pregateasca bine pentru Bac', caci asa cum el terminase un an inaintea ei liceul si se pregatea atunci de admiterea la facultate, muncind sa-si omoare timpul constructiv si sa-si stranga un fond cat de mic pentru evadarea de acasa si viata de chirias in capitala, unde ca viitor student la politehnica stia ca trebuie sa aiba o baza financiara cat de mica, traiul fiind scump acolo, fata de provincia din care venea el. Serile ramaneau mereu impreuna la el acasa si se mai si pregateau pentru examenele lor. Apoi testul cel mare a fost intai pentru ea, apoi au urmat admiterile, el examen, ea examen si s-au prezentat impreuna, ea la arhitectura, el la politehnica. Rezultatele i-au lasat pe amandoi cu un zambet urias pe chipurile ostenite de sarg si de preocupari, asa ca noaptea care a urmat a fost doar a lor. La scurt timp dupa, au si realizat ca atunci s-a zamislit Sergiu, pentru ca calculand ei ce si cum, atunci fusese si luna plina si teribil de cald afara si na, cum sa fi dormit imbracati, fie si sumar, nu? Asa ca la inceputuri tineresti de drum inainte, cu scoli si instabilitate a spatialitatii cat priveste caminul, dar o puternica legatura sentimentala, coroborata cu aceasta veste fericita, au grabit putin lucrurile pentru familiile lor care au organizat pana la debutul anului universitar si nunta lor. Noi studenti provinciali, soti si sotie, cerere speciala la inscriere, camera dubla doar pentru ei, justificare Just married! Si cand cum-necum, dupa ceva insistente si audiente la decanate, camera lor era doar a lor, s-au obisnuit cu asta si au inceput, mai mult ea cu simtul interior autoimplicat de o multistratificare a responsabilitatilor acum ridicate precum o minge de volei la fileu pe faza de atac, atunci cand tragatorul puncteaza si felicitarile coechipierilor sai confera o asa stare de bine interior, incat parcursul e motivant si atentia superdublata la orice faza de joc, pentru ca obiectivul e clar, victorie! Intr-o asa ppoveste de viata, unde formarea si dezvoltarea, cresterea se face pas cu pas si impreuna pe deasupra, tot ce se concepe, analizeaza si decide a se aplica e rodul conlucrarii si asta face din asumare o normalitate cu gust placut de miere dimineata pe stomacul gol, asa ca dupa orice sfat bun venit de la medici internisti preocupati si de digestia ta. Si-au impartit pe rand sarcinile, care cum duce gunoiul menajer, pe care la insistentele ei, in ton cu practicile pe care o tot informau doua din colegele sale plecate in vest, faceau din reciclarea selectiva o posibilitate ca mediul sa fie ceva mai curat, mai putin intoxicat cu reziduri. Cand el ca viitor inginer i-a facut mereu poze prin oras si chiar clipuri video scurte cu ridicarea pubelelor de catre operatorii firmelor de profil platite din fonduri publice si care desi omul de rand selecteaza el saci diferiti cu ce arunca, aia tot la gramada arunca tot, i-a demontat parca tot acel crez prin care spera ca odata cu micutul lor si practicile prin care faceau ca mediul exterior sa devina si o lume mai buna pentru generatia omuletilor ca Sergiu al lor, lumea ei interioara parca s-a inundat undeva in larg, fara posibilitatea de a se ridica din fundurile apelor care o inghiteau inghetandu-i si blocandu-i orice reactie la stimulii acestia. In schimb, montarea ei interioara a fost teribila, asa ca ordonat in casa, masa luata la timp, pachete luate fiecare la ei dimineata pentru cursuri, plus in fiecare seara dorul matern lipsit de griji prin apelul catre una din bunici, in grija careia, pe rand, puiul lor era lasat cate o saptamana. Bine, asta, dupa ce a nascut, pe la finele primului an de facultate, inainte de inceperea examenelor celor multe din sesiunea de vara, cand, facultatea a-nteles, i-au luat banii doar lui pe chirie, doamna a revenit ulterior si a continuat examenele odata cu grupa ei, sustinandu-le pe cele anterioare pe care le omisese motivat din motive de fericire personala, mai spre toamna, cand, ramanand tot in capitala langa sotul ei, s-a putut si pregati mai bine pentru ele, data fiind linistea care era ceva mai multa fara  ca toate camerele sa fi fost pline de studenti, plecati, cei mai multi dintre ei acasa. El, dupa primele cursuri si-a luat job si a reusit in pofida unui program zilnic infernal sa sustina acest maraton, iar vacantele mai respira si el, iar temerile altor colegi de-ai sai, care nu lucrau pentru ca doreau sa devina ingineri experti si sa lucreze cine stie pe unde, Nasa, Ferrari, sau alte branduri unde faima le-ar fi dat o consistenta de le-ar fi parait pielea, pana-ntr-atat de preocupati erau unii exclusiv de carte si nu lasau ca si componenta practica sa le dezvolte aceea imaginatie si interrelationare care perfectioneaza discursul teoretic al inginerului, al carui tipar e asociat unui tehnician care se descurca in cele mai multe cazuri mai putin bine si la organizare si comunicarea cu subordonatii. Stie doar el in fond ce se asteapta la o materie prima sa iasa, dar nu si cum sa mobilizeze omul, cand apar probleme de ordin tehnic, da doar ordine, nu intelege unde se rupe lantul acesta de biunivoci interdependente si asta nu e foarte ok pentru el. Jan, in schimb, a lucrat si si-a perfectionat interrelationarea, si-a dezvoltat o retea frumoasa de cunostinte teoretice, oameni, locuri, profesii, meserii, asa ca facandu-si prieteni peste tot stia ca se poate baza pe oricare din lista, indiferent de problema aparuta si de a carei rezolvare nu era musai sa fie el acasa ca sa-si bage coada ochiului sau nasul sa vada ce si cum se poate dramui si repara.
Din toamna celui de-al doilea an universitar, gratie eforturilor amandurora si sustinerii indeaproape primita de acasa din ambele tabere de parinti care s-au ocupat pe rand de ingrijirea nepotelului favorit, i-a fost acordat si imprumutul din banca, girat de sefii lui, pentru casa lor. Au gasit o casa frumoasa, le-a placut, curte,  zona linistita, asfaltat, pret nu foarte piperat. Un mic ajutor din partea efortului sustinut de ambele familii pentru acont si rate fara numar pentru un numar de ani in care tineretea si puterea constructiva de munca a ambilor soti producand plus valoare pentru firmele unde lucreaza, din care peisajul familial sa-l includa curand si pe cel mic, data fiind mutarea in noua locatie si recursul la ajutorul unei bone pentru Sergiu, iata conturat peisajul si pentru cel de-al doilea an de studiu.

Modificari, ici-colo aduse de inspiratia unui fler feminin manifest invederat, lucru ce a contat la interviul pentru angajarea doamnei cand biroul de arhitectura unde aplicase a constientizat prin ce concurs fericit de imprejurari, nevoia de a coopta in echipa o minte dezghetata, cu viziune si cu o devotare profesionala impresionanta, sotie si mama, adica stabila pe termen lung, faptul c-au intalnit-o pe Geta urma sa le aduca ambelor parti o colaborare fructuoasa, le-a planificat, desenat mai intai si gandit ulterior si cum si cand el va fi avut timpul necesar sa le bricoleze putin cate putin weekendurile cand prietenii l-ar mai fi putut ajuta, economisind din timpul investit in modificarile habitatului interior al unui camin mult visat si acum detinut impreuna si nu oriunde, ci in capitala, nu departe de buricul targului, unde se tineau cele mai importante consfatuiri in privinta deciziilor celor mai importante pentru comunitate. Proiecte de case, clienti de multumit, negocieri, sfatuiri, iata cum i se pun in valoare atributele cu care nu doar ADN-ul, cat mai ales deciziile personale au facut-o sa fie omul de azi, arhitect in formare, cu o puternica vointa, realizata in plan personal, cu o inteligenta remarcabila si o capacitate de adaptare la situatii unde in mod normal stresul doboara pe multi, iata un castig extraordinar.

Si le-au operat, modificarile, baia mai mare si mai utilata, etajul cladirii in care mami avea in plan sa-si deschida propriul birou de profil dupa un timp avea o priveliste care te reincarca energetic cu tot ce aveai nevoie dupa o zi plina de cursuri, ore de serviciu in care indeplineai tot felul de sarcini si atributii potrivite cateodata chiar si necircumstantial fiselor postului de inginer sau arhitect. 
Important este ca baza, fundatia, ca in orice constructie de imobil, sau relatie, sa fie solida si sanatoasa. Ca apoi cu materialele care trebuie, operate adecvat de profesionisti si cu sentimentele, atitudinile si caracterele mentinute la stadiul cand individualitatile s-au cunoscut si-au convenit asupra unirii, casa creste impreuna si se umple si de extra spatiu pentru fiecare membru al familiei si de membri. Si poza asta de familie fericita e rodul unei asidue munci de cunoastere interioara proiectate initial asupra propriei identitati, inca inaintea relationarii si emiterii unor ipoteze in care un rol important dincolo de sperantele cladirii unei relatii impreuna cu cineva despre care poti spune ca te starneste, atrage, iti place, sau pe care l-ai dori ca partener pe viata, unde la capat culegi roadele zi de zi. Fericirea citita pe buzele si pe chipurile celor doi, ceilalti doi, de sotia-mama, arhitect Bucuresti, femeie clever si open minded mai intai, e nepretuita. Ca acel slogan cu care si-n Romania incepeau imediat dupa '90, transmisiunile Ligii campionilor la fotbal, la doar cativa ani dupa ce Duckadam intra in cartea recordurilor parand prima data 4 penaltyuri consecutive si aducand aportul insemnat alaturi de Lacatus si de Balint, care au marcat de la punctul cu var, la castigarea finalei disputate la Sevilla la 7 mai 1986, Fericirea ta si a celor dragi, nepretuita! Pentru toate celelalte exista un anume tip de card... Ca apoi poti sa si faci gratar in gradina, sa joci mingea cu Sergiu, sau sa stai la plaja in propria curte, sa ingrijesti si sa admiri apoi florile pe care ti le-ai semanat singura, asa cum te-ai priceput mai bine si-n alegerea soiurilor si a atentiei, sculelor si procedeelor pe care trebuia sa le fi unit toate pentru ca poza alaturi de munca ta sustinuta si dincolo de proiectele de casa la care tot lucrezi sa te scoata si din rutina si sa te si puna in valoare dincolo de infatisare, sa fii in stare sa poti instantaneiza si altceva decat un chip care zambeste, o aura de stabilitate, de precizie, de multumire,  de implinire. Asta da reusita! Iar cand lucrurile, dincolo de sarcinile de serviciu pe care fiecare si le indeplineste cum stie si poate mai bine acolo unde e cazul, se fac bine cumpanite si prin eforturile mereu unite cauzei pentru care s-au devotat alegeri, decizii si implicari comune. Asa ca aici, asa a fost cand ea tot ezita sa-i acorde acea atentie care mai avea putin si l-ar fi descurajat total pe el si nu am mai fi vorbit despre ei ca despre unul acum.
                                     

Articolul participa la Superblog 2018.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Sa fiti cuminti sa vina Mosul, nu Paianjenu', da?

De-ar fi sa am puteri asa peste noapte adunate nu stiu care cum, as indrepta multe lucruri. As citi mintile oamenilor si le-as arata cum pr...