marți, 30 octombrie 2018

Hai la gala! Inc-o bifa, proba cu domenii


No, s-apai cum sa fie, ca prima zi libera dupa 5 nopti la lucru. Deadline la Superblog 2018! Stim de dimineata asta, punem alarma la 14 GMT, ne trezim la 19! Constatam ca fix pana la introducerea in platforma ar mai fi 2 ore. O ora o luam in calcul pentru neprevazut. Ca asa cum-necum sa ramana notele pentru text, nu sa se mai scada  ceva din ele pentru intarziere. Netul picat, furtuni, defectiuni tehnice, de la ei cum se zicea pe timpuri, toate calculate. Asadar, am pus si mana pe jos, curiosi sa aflati ce inseamna asta, o-ntrebati pe Ioana, la gala, nu acum ca ocupata fiind, nu are cand va raspunde. Ea scrie. Ceva, pe telefon. Pentru proba cu domenii. Domenii web, ca sa fiu mai exact. O chestie tehnica, se ocupa de ce facem si noi, bloggerii, inregistrare domenii Romania cui vrea. Ioana a vrut.
Eu nu. Eu doar i-am dat like. Acum. Ca a stranutat. Am castile-n urechi si scriu textul meu. Ea, langa mine, pe al ei. Fara casti. E tarziu si e o presiune oarecare ce ne apasa umerii constiintei.
Contra cronometru incercam sa ne incadram si-n timp si-n cerinte. In masura in care se va putea asta, suntem deja campioni. Ai propriilor trairi raportate la felul in care suntem receptati. In contextul actual, in cadrul conventiei la care am aderat iarasi. Pana la gala mai este si povestim atunci mai multe. Pe scurt: in cazul meu, am deschis primul blog acum 12 ani, nu am avut o tragere prea mare de corazon, nici timpul nu era aliatul meu, asa ca atunci cand nu aveam deloc, nici timp, nici bani, numai nervi, draci si altele am deschis altul, ca datele primului nu-mi mai erau clare, de parca m-ar fi torturat cineva si i le-as fi spus, sau nu i le-as fi spus, dar memoria mea nu le-a mai tinut minte. Chestia se intampla la distanta de 2 ani dupa acel amendament la legea memoriei personale care ma impiedica sa mai folosesc blogul si atunci am procedat la construirea unei comisii de expertiza pentru noul meu proiect de anvergura mondiala si internationalo-galactico-universala in materie de blog. Nu e blogul cu care particip acum la Superblog 2018, el e ultimul deschis, acum vreo 7 ani. Nu am ales decat platforma gratuita blogger pentru el, o reconstituire a memoriilor mele de la prima incercare de mijit ochii in lumea asta e-text. Caci asta a fost argumentul pentru mine. Student al literelor in vremea aceea, scriam si citeam non-stop, de dormit si odihnit ca omul o faceam mai mult cu amanare perpetua, caci in vacanta se cuvenea sa mai si produc, activand si ca angajat pe ici-colo ceva resurse necesare pe langa  bursa din facultate asigurarii celor necesare, tutun, incaltari, carti, conferinte, excursii in scopuri educationale si prea putin pentru corazonul propriu si personal.

Ca stiti c-au tot fost timpuri de-alea cu mineriade, apoi cu raul al mai mic, boc*5 si iarna mai altfel ca vara. Am folosit si folosesc bloggingul pentru scris, construire de text, arhitectonica pentru omorare de timp liber, care nu prea exista si poate ca tocmai de aceea si frecventa postarilor nu e una de laudat. De catre mine, ca eu postez, nu cine ar citi. Opinabilul cuiva care ar dori sa citeasca ce scriu eu trebuie sa inteleaga ca instanta emitenta de text in eterul electronic e si ea om, are viata, job de noapte, sotie, timp nu prea are. Cu toate astea revine, la fel cum a facut-o in dese randuri, cu precadere toamna, cu mare drag si dor tot asa in competitia pe care o indrageste. Unde domaz.ro vine sa enunte o proba, sa o jurizeze mai apoi si sa premieze articolele care ierarhic ocupa, in opinia omului cu notele, primele locuri.
De 3 ori, de cand ne-am apucat de scris a si cazut netul si, important e nu ca tot de-atatea ori si-a revenit, ca altfel nu aveati acum citi ce scriu eu, ci ca, pentru noi cel putin, timpul trece, parca mai prea repede ca pentru toti. Anume, noi nu vrem - puncte. Ca nu e cazul. E un deziderat de la care nu facem rabat atunci cand stim ca mai avem de indeplinit una sau alta dintre probele de concurs. Cu sau fara domeniu web, ca Ioana, cu, sau ca mine, fara, noi scriem. Si participam. Voi cititi, ei jurizeaza, noi toti ne vedem la gala! Acolo puteti afla mai multe si despre nume blog, de ce, cum, cand si unde, de cate ori, de-astea.
Ana o fi avand mere, sau nu, ca de unde, c-a fost frig si-a nins peste pomii-nfloriti, dar eu am gatat articolul de scris. Si e ok asta. Eliberator. Pfiu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Reimprospatarea revalorizarii

Nu stiu cat va poate parea de misto toamna cu ploaie sau fara, frunze cazute pe trotuar, miros sublim de ploaie, carburant, zacusti si mu...