marți, 20 noiembrie 2018

Nunta de poveste

- Recapitulam. Cine esti tu?
- George Ifrim.
- Asa, vezi ca poti? Gata de azi inainte cu Ilie Onofrei. Esti la dispozitia noastra, a agentiei si esti gata la orice apel, oricand va veni el, zi sau noapte, sarbatoare sau nu. Agentii nu au concedii si vacante, ci doar misiuni, inteles?
- Si pentru cand voi dori sa ma insor?
- Atunci e alta mancare de peste, vorbesti, anunti din timp, gasim inlocuitor temporar pentru misiunile tale, revii tu si le preiei si tot asa. Hai, gata cu intrebarile. Nu tu esti in masura sa le adresezi, tu asculti si preiei misiunile, le rezolvi si treci in starea de asteptare pentru altele noi. Atat. Fara intrebari, caci odata ce ai dorit sa lucrezi pentru guvern, stiai in ce te bagi. Hai, acceptare si sa dam ce avem mai bun pentru patrie, da?
- Voi incerca.
- Suna promitator. Curaj, lumea e plina si de rele si noi suntem aici pentru a le imputina. Iar cata vreme avem treaba asta pe cap, bine e sa nu uitam de ce am pornit la drum si am ales acest drum. Adica prieteni ici-colo, dar nu foarte in adevaratul sens al cuvantului, ci, desi suna evaziv si imoral, asta este treaba noastra, nu e din cele mai simple si mai oneste, ci din aripa cealalta, in schimb asteptarile de la noi sunt cele mai coplesitoare din cate pot exista, domnule draga,  oricine poate fi folosit si ca unealta si ca pedeapsa pentru tine. Asa ca, ai grija cand si cu cine, ce si despre ce vorbesti, ca nu e bine sa spui prea multe. Inteles?
- Nu am de ales. Sa dam inainte...
..........................................................
- Ia-ti trusa de scule cu tine, ai acolo tot ce-ti trebuie, de bilete ne-am ocupat noi. Aici te cheama Ion Grecu, pleci in misiune la Moscova. Vei participa la o conferinta internationala pe tema globalizarii, unde suntem si noi reprezentati de doamna prim-ministru. Printre altele, tu ai misiunea ta, de a lichida orice forma de agresiune indreptata impotriva delegatiei noastre dar de e necesar, securitatea inalt demnitarului roman e primordiala, asa ca daca apar probleme, iti ajuti colegii. Va veti recunoaste usor...
Desi nu si-ar fi dorit asta, de vreme ce asa alesese, nu mai avea de ales. Misiunile vin, se distribuie sau se impart, se aloca, nu se refuza, caci te aleg ele. Evenimente vin si pleaca. Lumea e o increngatura de fapte si actiuni, de personaje care transcend personalul si privatul si atunci reprezinta ceva si dincolo de propriile persoane. Au roluri la nivel de stat. Si au nevoie ca sa existe, sa fiinteze, sa ia cele mai bune decizii pentru restul cetatenilor pentru care se sforteaza sa le apere interesele, lucrand zi si noapte ca sa vegheze la apararea drepturilor si libertatilor lor... Bull shit, care lor, ca sunt toti o apa si-un pamant, parca vrajiti, atrasi magnetic de forte oculte de cum se apropie de o misiune de asta sociala de a reprezenta pe altii, pe toti, din functiile ierarhiilor politice de stat, cum aparatul functioneaza doar in sprijinul sinecurilor. Toti lucreaza cateva luni, un mandat-doua si se pun bine pentru 3 vieti ei si tot neamul lor, functii, pensii, salarii, tot. Averi, contracte cu statul, ei pe plus, ce-i sau ce-ar fi fost al nostru nici nu mai e, ca asa cum au fost, prosti, sau prostiti, au semnat lichidarea romanismului, paduri nu mai sunt in picioare, ci mobila pe rafturi in occident, uzine la reciclare, tot pe butuci, petrol adio, redevente pa din insula Sarpelui, Rosia montana cine mai stie, autostrazi vai-valeu de cand s-au tot facut in vorbe, ei promit, mint, fura, nu platesc, nici cu confiscarea sumelor, nici cu libertatea, caci ei fac legile. In tot acest amalgam de ganduri si reprosuri personale pentru a fi ales cariera aceasta din care de bine de rau, bani, faima si ceva suplu ai pentru tine, se punea acum problema daca bugeturile femeii stivuitor acopera si tematica asta, unde liceul din Videle n-ar fi avut cum s-o fi pregatit pentru asa o sarcina. 
Pe urma, ar mai fi fost si nunta lui Sebi, intr-o luna, de-aici inainte si pentru care anuntase sefii, trebuia bifata. Nu avea musai nevoie de asta, dar facea bine, timpul cand se fixase evenimentul, apoi locatia, Poiana Brasov, cine n-ar vrea macar o data in viata sa urce acolo si sa vada perspectiva asupra orasului, asta pe zi, sau sa vada clarul de luna, cu toate stelele si galaxiile pe care indragostitii si le iau ca subiect de discutie noaptea cand el isi da jos sacoul doar sa-i fie ei bine, sa nu stranute, c-apoi cand se intorc sa si doarma, o va cauta dezgolita de haine prin ditamai patul imbietor de-a dreptul in camerele duble ale Royal Hotel Boutique Poiana Brasov, unde lipsa liftului din dotare face casa buna cu pastrarea unei conditii fizice bune si, ce e cel mai important, previne panica in caz de, Doamne fereste, vreun pericol de incendiu,  sistemul centralizat de alarmare ar inchide usile pe veci. La lift. Iar dac-ar fi cineva tocmai atunci acolo, intre etaje, ar fi victima colaterala. Nu vrea nimeni asta sa se intample, asa ca mai bine nu. Tot acolo, tehnologia e mai smart ca multi dintre turistii care-i trec pragul, elctricitatea-i cu senzori, cardul de la usa face si desface, iar patul, patul e ca o mare. Iar noaptea oricat de obosit ai fi, dup-o iubire inainte de adormit, ca un yellow submarine plonjezi alaturi de iubita in apele calme si adanci. Stafful, de un profesionalism si o devotiune dusa dincolo de unele bariere imaginate de fiecare in parte ale empatiei umane, unul dintre cele mai bune etaloane, sau criterii pe care le iei in calcul atunci cand analizezi personalizat interactiunea pe oriunde ajungi sa platesti niste servicii ca sa ai si parte de ele fix asa cum sunt prezentate inainte de le fi comandat, face ca si dotarile unitatii turistice sa creasca in ochii fiecarui client care a tras macar o data acolo in drumul sau, concediu, vacanta, conferinta, detasare profesionala, excursie cu elevii, cantonament cu sportivii, sau orice alta posibila varianta ar fi avut acesta la alegere in momentul cand asta s-a si intamplat in fapt. Iar salon nunti Brasov ofera o panorama aparte asupra intregii zona care imprejmuieste de un verde viu si reimprospator de vitalitate dincolo de perceptia vizuala care place oricarui ochi venit din toate colturile lumii.
 E frumos, e sus, e mixaj arhitectonic, e faima, iar pentru nunta, clar e despre dragoste si multa iubire vorba aici. Asa si-n cazul prietenului sau Sebi care o ia pe Denisa a lui de sotie si petrec dupa standardele traditionale. Nimic nu face exceptie de la datinile cu care si ai ei si ai lui au fost obisnuiti din tata-n fiu si mama-n fiica, religios, apoi Da la primarie, apoi iuhuhu la bal, mai nou ballroom, dj si mai putin echipa de muzicanti amatori sau semi-profesionisti, ma rog, nu de-aia de au albume cu casa de  discuri iesit pe piata si videoclipul mereu redat pe ecran, iar hitul rulat zilnic pe radiouri. Va sta si el la hotel, sus in Poiana, pentru ca va veni direct de la baza, iesit din misiune, va avea 12 ore sa se pregateasca, pana ca lumea sa inceapa sa se adune in salon. Are totul pregatit, rezervarea s-a facut din timp, are si el camera lui, cazare Poiana Brasov scris pe net i-au oferit o economie pretioasa de timp ulterior si Sebi va fi multumit ca omul nostru a reusit sa ajunga printre nuntasi. Acolo unde se va relaxa, convivializand cu restul civililor adunati la petrecut. Pentru ca asa e ea iubirea si mai frumoasa, de impartasit si apoi de celebrat.



Articolul participa la Superblog 2018.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Sa fiti cuminti sa vina Mosul, nu Paianjenu', da?

De-ar fi sa am puteri asa peste noapte adunate nu stiu care cum, as indrepta multe lucruri. As citi mintile oamenilor si le-as arata cum pr...