vineri, 30 noiembrie 2018

Sa fiti cuminti sa vina Mosul, nu Paianjenu', da?

De-ar fi sa am puteri asa peste noapte adunate nu stiu care cum, as indrepta multe lucruri. As citi mintile oamenilor si le-as arata cum prin puterea gandului bun poti reseta windows-ul interior setat pe trimis virusi si din priviri as sterge patima sufletului de a face rele altora. As face pe multi dintre cei care au fost de-a lungul vietii pusi in situatii de a se simti gandaci sau paianjen, sa faca uitata acea perioada, iar celor care au stat in spatele acelor momente nefaste pentru ei le-as oferi posibilitatea de a experimenta la randu-le situatiile naspa traite de altii. Adica n-as umbla la axa de rotatie a planetei, dar moralmente as face ca timpul sa fie reiterat, pe principiul ai facut pe cineva sa sufere, foarte bine, ia si tu sa vezi cum e, fix la fel cum ai dorit sau ai scornit tu ceva ca altul/-ii sa sufere. Pentru ca o stare de fapt care ti-e mai mult timp decat meriti favorabila tinde si chiar afecteaza pe altii, care nu vor accepta situatia si ti-o vor deturna fix in cap, ca clatitele facute-n studentie-n camine, ca bataile cu perne din faza primei scolaritati, sau primilor pumni in cap pe care ti i-ai luat cand ai poftit la prima gagica din viata ta, care era acontata de altul care avea gasca cu el si tu n-ai stiut nici asta si nici de unde au putut veni pumnii ca vagoanele de marfar, de-ti ia mult timp pana apuci sa crezi c-ai numarat bine, cand de fapt ai o abatere de unul-doua in plus sau minus, ca locomotia trenului nu e una la care ochiul tau sa poata tine. Pentru ca nu ti s-a vindecat inca rana de la pumni, ai uitat?
La fel ca atunci cand esti acuzat de orice, plagiat, furt si fara probe concrete care sa sprijine atitudinea cu nasul pe sus a defilatorilor acuzatori care merg pe principiul atacului la persoana pentru a te zdruncina si scoate de tatani si a miz pe paguba de imagine care se capitalizeaza la loc, dar necesita timp, or asta cred si spera sa castige ei. Ce sa faca cu el, treaba lor. Tu si altii prinsi in cavalcada de victime colaterale li-l dai. Ce-or face cu el, spala-se si cu el pe cap, daca mai au par sau nu, aia chiar ca nu mai e treaba ta si nici daca folosesc lotiuni care-ti protejeaza pielea de efectele degradarii ei pe fondul unei treceri prin timp si cu sprijinul necontenit al tuturor perturbantelor cum ar fi: global warming, stress, bullying, poluare si cate si mai cate. De si-or face smoothie ca sa poata si ei digera mai bine ce apuca sa adulmece pe fuga, ca la cate rele pun la cale, timp de a pune lucrurile in ordine si la timp nu au cum avea, le doresc sa uite ca nu era hartie la baie de data trecute de cand udasera florile, tot asa pe fuga. Sa se umple si ei pe maini de dragul lor, de asta data, ca sa aiba pe loc de ce se spala, ca de cate au pe cap si nu vor sa stie, chiar nu le pasa. Si costumul musai negru, privirea musai intimidanta, voceaa de-o reverberatie de strica si radare si detectoare militare de inalta performanta, as face ca despre mine sa se vorbeasca mult, dar nu sa se faca film dupa asta, asta n-as accepta. Legenda are in spate o realitate pe care o lauda si o aminteste de fiecare data, dar pe langa renumele si respectul acordat celui despre care se face referire in ea, bazat mai mult pe o temere, filmul e o imaginare, asa ca mintea nu-si da prea mult de lucru atunci cand la o prima vedere ia contact cu informatia din film, o farama de realitate, o poveste pana la urma. Ce e pe undeva imoral e ca filmul in sine nu se produce de catre un autor, ca o legenda care are nevoie de un erou si apoi de unul impresionat de ce poate primul si care-i face PR mare, dar acapareaza o gramada de fonduri pana se face si pe urma bazat pe acelasi principiu democratic, sa recuperam investitia initiala, hai sa vindem ce-am facut, sa iasa bani si din piatra seaca, pamant, iarba verde, vorba poetului, toti-s o apa si-un pamant. Ca aia rai, impotriva carora as incerca sa mai indrept cate ceva-n lumea in care apar si oameni buni si au si ei dreptul la aceleasi sanse de nivel de viata ca unii care mereu sunt desteptii, oricum ar da-o ies pe plus, desi au evitat corectitudinea parcursului in tot ce au facut. Pentru ca s-au tot fofilat si s-au folosit de altii construiti pe acelasi calapod cu ei, adica cei care si-au propus sa faca si sa creada nu evidentul si sa actioneze functie de asta, ci sa turuie si sa prosteasca pe altii mai slabi ca ei, pentru c-au avut un spate asigurat. Un procuror, un senator, un politist corupt, o intreaga polologhie de rau-facatori imbracati in aura hainelor celor pusi sa apere dreptatea cu arma solidaritatii sociale in mana, iar nu minciuna baciului ce-si sperie vecinii anuntandu-i ca vine lupul, daca el nu vine.

N-as face ca Miles Morales, personajul principal din filmul de animatie Omul-Paianjen: In lumea paianjenului, scheme si salturi, ci as accentua aspectul care face de temut multor arahnofobi, mica vietate din genul nevertebrat. Ea, vietatea secreta o substanta pe care cu multa migala si perspicacitate, cel putin asa ni se pare ochilor nostri de bipezi cand ne mai amintim ca avem 4 colturi in camera si pana si la poarta paianjenul se mai scutura cu cate-un sut de neparat, d-apoi curatenia unde mai mult musafirii privesc spre inaltul tavanului, c-acolo pot, gratie undelor de lumina ce penetreaza spectrul ferestrei si scot privirii lor avide de ceva de criticat si apoi de barfit tot pe la colturi, dar de gura de asta data. Ce vreau sa evidentiez e faptul ca micimea asta realizeaza ceva care are o rezistenta a materialului ce nu se mai intalneste cu toate dezvoltarile tehnico-industrialo-marketo-smarto, pricepeti voi? Asa-si anihileaza prada, asa-si omoara timpul, cu rabdare si apoi se-nfrupta.
Asta puteti face si voi, toti, daca sunteti din prima categorie, speriati-va ca daca pun in aplicare ce scriu aici, nu mai ajungeti la premiera din Romania a filmului de aventura, din 28 decembrie anul curent.
Daca sunteti din categoria celor care-si vad de treaba lor si nu sunteti vanitosi, atunci duce-va-ti la filmul fain, de aventura, cu copilul, cu nevasta, ca Intercomfilm vi-l aduce, ca sa-l vedeti, doara de ce sa-l aduca, nu?

Hai, fiti mandri ca sunteti romani, doar asa o zi, cum stiti voi, ca parca adeziunea la o idee nascocita de secolele trecute ale evolutiei spetei umane si pe care v-o infatisati an de an in social media va face mai cu simtire si mai Oameni, cinstiti si onesti, dar cand se iveste ocazia sa va aratati empatia si sprijinul fata de cei nedreptatiti de abuzuri va faceti ca nu vedeti, intoarceti capul, sau si mai rau, dati tot in cel lovit de soarta, ca asa va place sa culegeti falsa impresie a sentimentului de putere pe care v-o dau faptul ca altul plange sau tine ochii-n pamant. Pai nu de asta s-au creat legendele si nu de asta exista eroii, ca sa va faca sa reconsiderati putin nasul purtat prea orizontal? Frizeaza absurdul, sau si mai practic temperaturile scazute si atunci nu va vad bine daca raciti. Nici macar la gala, unde dupa ce pun punct acestui articol, mai inchei inc-o participare pana la final in Superblog, acum in 2018, ajuns la editie de sarbatorit. Salutari tuturor si hai sa ne vedem cu bine-n Poiana la Royal.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

exprima-te liber!

Sa fiti cuminti sa vina Mosul, nu Paianjenu', da?

De-ar fi sa am puteri asa peste noapte adunate nu stiu care cum, as indrepta multe lucruri. As citi mintile oamenilor si le-as arata cum pr...